ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
-20%
Le deal à ne pas rater :
Ecran PC GIGABYTE 28″ LED M28U 4K ( IPS, 1 ms, 144 Hz, FreeSync ...
399 € 499 €
Voir le deal

 

 U sfruttamentu di u tanninu

Aller en bas 
2 participants
AuteurMessage
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

U sfruttamentu di u tanninu Empty
MessageSujet: U sfruttamentu di u tanninu   U sfruttamentu di u tanninu EmptyLun 30 Juil - 11:21

In u 1882, l’industria di u tanninu apparisce in Castagniccia. A prima usina fù custruita in Prunu (Campu à u Pianu), accant’à u Fiumaltu. Travagliu difficiule, malatie, paghe miseriose, prezzi di u legnu imposti da dirigente chì circavanu sopra tuttu à fà prufitti, eccu a realità di una industria chì lascerà tracce indelebile in a sucietà è u paisagiu corsi. Cù stu sfruttamentu sò millai di castagni à esse stati tagliati per l’arrichimentu di una cumpagnia à capitali allemani in grande magiurità.

A partesi di u 1899 è sin’à 1907 a Société corse pour le traitement des bois face custruisce una usina à legnu è parechje dipendenze in Barchetta, accant’à u fiume Golu. In u 1907-1908, una antra sucietà, a Société anonyme des usines de Champlan , compra terreni in Folelli, in u locu chjamatu Chiappatella, è face custruì un attellu di legnameria, un laboratoriu è une tonnellerie mecanica. Tutti sti casali anu da esse distrutti trà 1926 è 1933.

In u 1917, a Société corse pour le traitement des bois hè compra da a Société anonyme de Champlan. L’usina di Prunu cù i so 55 impiegati pianta a so attività in u 1918. In u 1924 a « Société anonyme des usines de Champlan » hè compra da a Compagnie française d'extraits tinctoriaux et tannants (société anonyme du Havre). Dopu à Prunu ghjè I'usina di Folelli chì chjode in aprile 1935.

In u 1936, a sucietà di Champlan è Folelli diventa pruprietaria di tutti i casali industriale. Apre torna l’usina di Folelli ma e stallazione giranu pianu pianu, sin’à a chjuditura definitiva in u 1956.In u 1950, sta sucietà diventata Société de cellulose et des tannins corses, pussede l’usine di Ponte Leccia è di Barchetta. Cunnosce difficultà cù a cuncurrenza internaziunale di I'Argentina è di l’Africa chì sportanu prudutti assai richi in tanninu.
In u 1963 e duie usine chjodenu. Contavanu più di 270 impiegati, parechje centinaie di lignaghjoli è traspurtadori.


Anton'Battista Paoli dettu Paoli di Tagliu (1858-1931) hà scrittu in u 1920 un lamentu parlendu di u sfruttamentu di st’arburu chì era cusì impurtante in a nostra vita è a nostra cultura.


Lamentu di u Castagnu à u Corsu


Or chì l'averaghju fattu
A lu corsu cusì ingratu
Chì m'hà fattu la sintenza
E à morte cundannatu
Senza sente tistimoni
Ne cunsulta lu giuratu


M' hà dichjaratu la guerra
Cume à un veru malfattore ;
M' hà messu li sbiri apressu
Chì m'attacanu terrore.
O Corsu, rifletti un pocu,
Versi me si senza core.


Cume à un banditu da forca
Tù m' hai messu lu taglione ;
Di tutta la me famiglia
Voli tù la distruzzione.
O Corsu, s'ella ti piace,
Dammi una spiegazione,


M' hai chjappu à l'arma bianca,
Tù per esse più sicuru,
Quandu impronti lu mio fiori,
Quandu lu fruttu è sicuru.
Ùn mi porti alcun rispettu,
O Corsu, si cusì duru!


Ne voli vede la fine,
Tù un guardi la stagione
Cull' arme sempre in campagna,
A mazzola è u sigone,
Da la matina à la sera,
Batti senza cumpassione.


Subitu tagliatu à pezzi
È per mettemi in pappina
Chjami li to mulaterri
Per cunducemi à l'usina;
O Corsu, rifletti è pensa
Chì faci la to ruina!


À un suppliziu senza nome
O Corsu, m'hai cundannatu :
À passà sottu à le seghe
È coce cume un dannatu;
In botte chjirchjate in farru
Sò subitu imprigiunatu.


Ùn sentu in tutte le borghe
Che tintenne è tintennoni,
Bestemmie di mulateri,
Lu fiscu di li sigoni,
È di mule, carri è trenni
N' è pienu strade è stradoni.


È'na guerra dichjarata,
Ùn è micca guerra finta;
Ùn si pensa ad altre cose,
Ùn si pensa che à la tinta.
La mio povera famiglia
S'ella dura è prestu spinta.


Ùn ti ne ricordi più,
Corsu di li tempi andati ?
Di Sampieru è Sambucciu,
Di tutti li to antenati,
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati ?


Qual'è chì li siccuría,
Chì si dava tanta pena ?
Qual' è chì li mantenía
Ben purtanti, à panza piena ?
-Li mio frutti inzucarrati.
O Corsu, rifletti appena !


Ùn ti ne ricordi più,
Una sera, à lu fucone
Tutta la to famigliola
Cantava lu lazarone ;
Eramu un vennari sera
Di pane manc'un buccone.


Qual'è chì ti succurrí,
O Corsu, in quella sirata,
Chì mittiste la paghjola
E feste una pulindata ?
E cusì passaste allegra
U restu di la nuttata.


Un annu nun ci fù granu
E d'orzu manc'un granellu ;
Fiore tandu ùn ne sbarcava,
Trimavi da lu tardellu
Chì ti dava Mamma Piera.
È avale ùn sì più quellu ?


Qual'è chì ti rilevò,
O Corsu in quella stagione ?
Chì t'empía di pisticcine
Ogni sabatu in curbone ?
Eppo'avale ti sì messu
O Corsu, à fà lu briccone !


Guarda quante pimpasculate,
Quanti colpi aghju paratu !
Da la fame quante volte,
O Corsu, t'aghju salvatu!
Ed avà da gran nemicu
Versu me sí dichjaratu.


Ti vindii li me frutti
E'mpattavi li to affari ;
Vistii li to figlioli,
Rigulavi li scarpari ;
Ingrassavi lu purcellu,
Tutti l'anni avii danari.


Cantava lu mulinaru
Ch'avia pienu lu mulinu,
U cavallu galuppava
Sott'à lu so carruzzinu,
Chì per tuttu lu mio fruttu
Era, O Corsu,un gran festinu.


Facii porte e purtelli,
Sulai, casce e cascioni,
Intempiavi la to casa
Tù cù travi e cantilloni,
Grazia, O Corsu, eppur la sai,
A li mio gran figliuloni.


Ancu sin'à la to cascia
Quandu parti à l'altru mondu
Ti furniscu, è stà sicuru,
O Corsu, ch'io non cunfondu ;
Bastardu di Sambucciu,
Almenu rifletti à fondu !


Quandu la guerra è finita,
Chì sarà di te, mischinu ?
Zappa puru lu to fornu
È chjodi lu to mulinu :
Parterai per lu mondu,
Errente senza un quatrinu.


Ne farai lu tennifesta,
È lustrarai le botte,
Durmerai cume i cani
Quandu vinerà la notte
Perchè vindetta dumanda
L'alberu di le ballotte.


Sempre cù li stracci à collu
Passerai piani e muntagne ;
Camperai à erbiglie crude
Racolte nu le campagne,
Perchè vindetta dumanda
L'alberu di le castagne.


La to cumpagna di strada
Sarà sempre Mamma Piera ;
Per tuttu la truverai,
Sempre ti sarà sincera ;
Ti farà di la so scorta,
Corsu, lu portabandera


È famitu cume un braccu
Criparai dentru à un fossu.
Li padroni di l'usine
Diceranu :"Tarra addossu,
Chì lu nostr'affare è fattu."
Pensa bè, rifletti, o Corsu.


Chì ti poi sempre rimette
Di tutti l'errori è sbagli.
Mandali à fà le sighere
A sa mansa di canagli ;
Cusì abanduneranu
L'usine cù li travagli.


È lu to caru Castagnu
Risterà duv'ellu è natu,
A lampatti lu so fruttu,
Tantu dolce è inzuccaratu,
È cusì sarai, o Corsu,
Cume nanzu invidiatu.
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

U sfruttamentu di u tanninu Empty
MessageSujet: Re: U sfruttamentu di u tanninu   U sfruttamentu di u tanninu EmptyLun 30 Juil - 11:32

U sfruttamentu di u tanninu 120730113841753594

U sfruttamentu di u tanninu 120730113928561540

U sfruttamentu di u tanninu 120730113957793553

U sfruttamentu di u tanninu 120730114033684865

U sfruttamentu di u tanninu 120730114107386897

U sfruttamentu di u tanninu 120730114148603653

U sfruttamentu di u tanninu 120730114226596841

U sfruttamentu di u tanninu 120730114311800848

U sfruttamentu di u tanninu 120730114347323464

U sfruttamentu di u tanninu 120730114412994610

U sfruttamentu di u tanninu 120730114506248581

Revenir en haut Aller en bas
Ruclinonu Solechjari

Ruclinonu Solechjari


Messages : 518
Date d'inscription : 27/02/2012
Localisation : Casinca

U sfruttamentu di u tanninu Empty
MessageSujet: Re: U sfruttamentu di u tanninu   U sfruttamentu di u tanninu EmptyVen 10 Aoû - 8:08

Ritratti squisiti (cum'e sempre).

Oghje u castagnu ùn hà più nunda à teme di l'industria di u tanninu. Disgraziamente, incù tutte e so malatie, i so guaii ùn sò finiti.
Revenir en haut Aller en bas
http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net
Contenu sponsorisé





U sfruttamentu di u tanninu Empty
MessageSujet: Re: U sfruttamentu di u tanninu   U sfruttamentu di u tanninu Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
U sfruttamentu di u tanninu
Revenir en haut 
Page 1 sur 1

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Per isse sponde è da mare in là... :: Cultura :: Storia-
Sauter vers: