ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
Le Deal du moment : -50%
-50% Baskets Nike Air Huarache
Voir le deal
64.99 €

 

 Parolle cumposte

Aller en bas 
3 participants
AuteurMessage
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Parolle cumposte Empty
MessageSujet: Parolle cumposte   Parolle cumposte EmptyJeu 9 Mai - 0:46

Parolle cumposte 94667810


À prima  intoppu, subitu dopu  avè  lettu st’affissu annant’à un muru Facebook, a dumanda ch’omu si  face hè  di sapè in chì categuria u mettenu u corsu: quella di i stumacheghji, quella di i piriculi o e duie? Ma lighjendulu torna  si rimarca ch’elli avianu  l’autori  di stu stracciu qualchì difficultà incù u plurale è si  ralegra  omu pinsendu chì  st’affissu face  a dimustrazione ch’ellu  ùn  basta micca  à  ricusà l’usu di u  corsu per cunnosce megliu u  francese. Stu sbagliu – soprattuttu à l'eplica – ci  face quantunque riflette annantu à l'esistenza di st'affissu. Circhendu annant'à  internet  si vede ch'ellu  hè un fake  fattu à parte di u listessu  affissu incù in articulu 1 "  il  est  interdit  de  cracher par terre et  de parler breton " chì saria anch'ellu un  fake – ma fake o innò ùn  cambia tanti affari postu chì si sà, e lingue  regiunale eranu pruibite inde e scole  No  .

Accant'à a piccula macagna di  l’articulu sei, annant’à u  nostru muru Facebook, puniamu  di modu più seriu a quistione di  u plurale  di i nomi cumposti in  corsu:

Citation :
6° IL EST DEFENDU D'ECRIRE PORTES-PLUMES.

In francese l'affare di i nomi cumposti hè un veru sciappacapu, a palesa ancu u Grevisse (§514) : " Le pluriel des noms composés est sans doute le domaine le plus difficile de toute la grammaire française quant à l'orthographe." È in corsu chì ne sarà?


Principiaremu dicendu ch’ellu ùn  si trova micca tanti affari annant’à  e parolle cumposte inde  i nostri libri  di gramatica, s’ellu ùn  hè  qualchì esempiu  di  custruzzione  è  d’accordu  di  l’aghjettivi cumposti. Ùn si pruponerà micca quì una  lizzione, ancu più pocu una “regula” ma solu una piccula riflissione, cù a sola vuluntà di schiarinì  una  cria  stu sugettu abbastanza cumplessu di e parolle cumposte.

Una prima rimarca hè chì una di  e difficultà pè  u francese  vene di u  fattu  chì  l’urale  solu  ùn permette micca di curregesi invece in  corsu sta difficultà  ùn l'avemu micca,  u solu  fattu  di  sente parlà permette à  quellu chì  vole  amparà di  ùn  sbagliassi micca. Hè  appena  cum’è pè l’accordu  di  u participiu passatu  incù  avè chì dà  fastidiu à parechji lucutori francesi.





1 / L’aghjettivi cumposti

Nome + aghjettivu

In  corsu accade  spessu  d’accuppià  nome  è  aghjettivu da fanne una  parolla chì avarà u valore di un aghjettivu:

U lupu  pelirittu s’avia da lampà (N. Rochiccioli)
U terzu  intimuritu è  vocibassu  (Ghj. Notini)
E case stanu ochjiserrate (Ghj. F. Bernardini)



L’aghjettivi  cumposti  cusì s’accurdaranu incù u  sugettu:

Maria  hà  i capelli  biondi
Maria hè  capellibionda

U nome  piglia i:

U  capu  calatu : capicalatu
L’anche  torte : anchitortu
I capelli corti :  capellicorti
A faccia rossa :  faccirossu

Una  rimarca quantunque annant'à a tupunimia induv'elli ùn  mancanu micca l'esempii di parolle chì facenu eccezzione à  sta regula : Petrapinzuta / Petra Pinzuta, Portavechja / Porta Vechja, Pisciarossa, Casanova, ecc. – ma vinarà  pò esse da  u  fattu  chì  ste parolle ùn  anu più  u  valore d'aghjettivu.

Infine, ramintaremu quantunque certe forme cum'è   " capelli sciolti cum'è  e donne di  e fole" di Petru Santu Leca  chì mostranu chì benchì currente l'accoppiu nome aghjettivu  ùn  saria micca un'ubligazione.



Un puntu  di  scrittura:

Pè  u più l'aghjettivi cumposti  sò  scritti in una  parolla  sola, ma parechji  scrittori  sceglienu  di  staccà  nome  è  aghjettivu, ciò chì à dilla  franca po  parè  abbastanza logicu per  duie  ragione:

- Annant’à  l’aghjettivi cumposti svucalatura  ùn ci  n’hè.

- Quand’ella hè una vucale  a prima lettara di l’aghjettivu a  scrittura  appicciata hè prublematica: ditiagrancatu  / diti agrancatu ; bocchiapartu / bocchi apartu ; nasiinciacciatu  stunatu  / nasi inciacciatu, ecc. tandu  saria  forse più logica – s'omu  sceglie  di scrive  in una  parolla sola –  di  scrive  cum'ellu si  dice,  vale  à  dì  fendu  l'elisione: nasinciacciatu,  ditagrancatu, boccapartu, ecc.   ma  tandu di quella  "regula" di a finale in i chì ne  femu ?




2/ I nomi  cumposti


Eccu una piccula selezzione  di  nomi  cumposti, singulare / plurale.*



Nome + nome

u cavulufiore / i cavulifiori
u ghjattuvolpe / i ghjattivolpe
a ghjattasecca /  e  ghjattesecche
u capimachja /  i capimachja
u pesciu martellu  / i pesci martelli
u pesciu ghjattu / i pesci ghjatti
u pesciu spada / i pesci spada

Guardendu sta manatella  d'esempii ci arvidimu  chì  pè  e parolle cumposte nome+nome,  piglianu i  dui nomi a marca di u plurale, si rimarca quantunque  chì  quand'ellu  hè maschile u primu  nome è  fiminile  u  sicondu  quellu maschile  piglia u  plurale  ma  u  fiminile ùn  cambia. Di sicuru  a parolla resta maschile:

i  ghjattivolpe,  i capimachja.

Inquant'à  a scrittura si pò fà  a listessa rimarca cà per l'aghjettivi  cumposti: l'usu più spartu essendu  di  scrive  in una parolla sola invece  a  scrittura staccata pare forse  più  logica.


Verbu + nome

l’asciuvamanu / l’asciuvamani

u basgiacoda / i basgiacoda
u basgiaculu / i  basgiaculi
u  burlamondu / i  burlamondi
u caccianeve / i  caccianeve
u cacciatappu / i cacciatappi
u coprimantellu / i coprimantelli
u coprilettu / i copriletti – corbiletti ind’è noi.

u lavapanni / i lavapanni
u lavapiatti / i lavapiatti

u portabandera / i portabandera
u portachjave / i portachjave
u portacroce / i portacroce
u portafogliu / i portafogli
u portamantellu / i portamantelli
u portamuneta / i portamuneta
u portaparolla / i portaparolla
u portapenna / i portapenna
u portavoce / i portavoce
u passasaccu / i passasacchi
u passatempu / i passatempi


u rompistacche / i  rompistacche
u rompicuglioni / i rompicuglioni
u rompistifalli / i rompistifalli

a scannapadule / e scannapadule
u sciaccamanu  / i sciaccamani
u sciappacapu / i sciappacapi
u spegnicandela / i spegnicandela
u spegnifucone / i  spegnifuconi
u stantapane / i stantapani
u storzaprete / i storzapreti
u stuzzicadenti / i stuzzicadenti

u tenipettu / i tenipetti
u tenistaffa / i tenistaffa
u tiratappu / i tiratappi
u troncacollu / i troncacolli


Quì ciò chì pare  acquistu hè  chì  pè i  verbi in à   si scrive  u  verbu cù  a è  chì pè i verbi  in e  si scrive cù  i :

troncacollu
rompistifalli

Parolle cumposte incù verbi in ì o in è da l'avà  ùn mi ne vene mancunu.

L'altru  affare chì pare  evidente guardendu  e parolle à  u singulare hè chì in certi casi pare  ch'ella  si sia imposta una  certa logica pè  a  scelta quandu di u plurale quandu  di  u  singulare  :

u  stuzzicadenti – chì ùn stuzzica micca un  dente ma parechji –  cunigliu
u rompicuglioni – chì di  regula vanu per dui –  bounce  bounce
u lavapiatti – saria un piccatu di fallu  gira  solu per un piattu –  clown

ecc.


Certe volte pare  ch'ellu pigli  a suprana annant'à a logica u  fattu ch'ellu  s'agischi di un  nome singulare :

un asciuvamanu – per asciuvà e mani o ancu  altre cose –  

u sciaccamanu – pruvate  à  sciaccamanà  cù una manu  sola –  geek

ecc.



L'affare  diventa  un suppulu più  cumplicatu quand'ellu s'agisce  di mette  tutti sti nomi  à u plurale*.

Per  quelli chì portanu a marca di  u plurale ancu  à  u singulare   và  bè ùn ci hè micca difficultà, ma  per l'altri tuttu mi porta  à crede  chì  u plurale ùn si possi mette cà annant'à i nomi maschili invece  u nome  fiminile quellu saria invarievule:

i  copriletti, i portafogli
i tenistaffa, i capimachja, i portamuneta, ecc.



Verbu + Verbu


u scappa scappa, u corri corri, u fughji fughji, u magna magna, u spula spula, ecc.

pare ch'ella sia quantunque abbastanza chjara chì pè i verbi cusì a forma currisponde à quella di u imperativu à a siconda parsona.

Si ritrova dinù per:
u colla è fala / i colla è fala**
u passa è veni / i passa è veni
l'accendi è spegni / l'accendi è spegni
u chjama è rispondi / i chjama è rispondi
U para piglia è teni, ecc.

Quelli à u m'avisu avarianu da esse invarievuli : ** "Tanti colla è tanti fala da Lucciana à la Crucetta"

Ma custì dinù  ci  hè una  certa  cunfusione  inde l'usu, si vede  spessu forme  cum'è   u chjama è risponde, i  chjami è  rispondi, parte  è ghjugne, ecc.

"Di cuntintezza facenu entr’è sorte",  Peppu Flori, ragi di luna.




Eccu, bastarà per stasera. salutu2


* Pè  u plurale aghju messu ciò chì mi pare d'esse l’usu, ma s’è vo dite altrimente  fatela sapè, annant'à  certe  parolle ùn sò micca sicuru sicuru.
Revenir en haut Aller en bas
Maria

Maria


Messages : 1264
Date d'inscription : 28/02/2012
Localisation : quassù

Parolle cumposte Empty
MessageSujet: Re: Parolle cumposte   Parolle cumposte EmptyJeu 9 Mai - 13:32

mipiace

Mi cunvene tuttu. ditone

Fora di l'affissu ! rambo
Revenir en haut Aller en bas
http://isulana.blogspot.com
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Parolle cumposte Empty
MessageSujet: Re: Parolle cumposte   Parolle cumposte EmptyMer 15 Mai - 10:44

Ti ringraziu pè i to cumplimenti o Erby, ma u scopu saria di vede ciò ch'è vo ne pinsate, s'ella si virificheghja ind'è voi, s'è v'avete altri esempii, è vularia ch'è vo mi diate u votru parè in particulare annant'à sti trè punti :

- scrittura staccata/appicciata di i nomi cumposti

- plurale di i nomi cumposti nome o verbu + nome fiminile

- u fattu chì u nome cumpostu perdi u so "statutu" essendu cunsideratu cum'è un nome cum'è l'altri ciò chì daria in per esempiu affari cum'è u caccianeve / i caccianevi.









Revenir en haut Aller en bas
SERRA

SERRA


Messages : 994
Date d'inscription : 25/02/2012

Parolle cumposte Empty
MessageSujet: Re: Parolle cumposte   Parolle cumposte EmptyVen 17 Mai - 21:07

Circione a écrit:


- u fattu chì u nome cumpostu perdi u so "statutu" essendu cunsideratu cum'è un nome cum'è l'altri ciò chì daria in per esempiu affari cum'è u caccianeve / i caccianevi.

caccianevi d'appressu à me un po micca andà (in tuttu casu mi strappa l'orecchja palidu ),o à pensà chi ci serebbe parecchje nevi scratch . eo dicerebbi "u caccianeve" e "i caccianeve" ma bon di vede collà dui caccianeve à tempu duv'e me un è micca prontu à accade confusu (digià ch'hanu mal da fà à ghjunghjecine unu ancu cu a nivaghja rambo )dunque ghje un pocu quante raggionà di u sessu di l'anghjuli risa ..
Revenir en haut Aller en bas
Contenu sponsorisé





Parolle cumposte Empty
MessageSujet: Re: Parolle cumposte   Parolle cumposte Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
Parolle cumposte
Revenir en haut 
Page 1 sur 1
 Sujets similaires
-
» Omi è lochi,parolle d'eri
» Moretti Petru Francescu "U Tralunchese"
» Parolle sguillule : aletta o micca?
» Parolle da cima in fondu (ghjocu)

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Lingua viva :: Da puntillà a lingua :: Gramatica-
Sauter vers: