| Neulugisimi | |
|
+5Isulanu di sfughjita SERRA Sumenta Addisperata 9 participants |
|
Auteur | Message |
---|
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Neulugisimi Lun 30 Sep - 18:44 | |
| Eiu per l'affare di i neulugisimi saria per fà semplice: pinsà à e sunurità di a parolla è a a logica di a lingua l'esempiu chì mi vene hè l' € ùn hè micca per u piacè d'alluntanacci di l'Italia o Ghjalluchjò ma per mè Euru (éuru) ùn pò micca passà Una perchè a Corsica ùn hè micca taliana, è chì dunque tutti i neulugisimi, vale à dì tutte e parolle chì discrivenu ugetti o nuzione nove di regula a prima volta ch'e l'emu da sente hè in la so forma francese – for di Ghjallochju chì ùn stà più à sente i spripositi di u forum di Fraticelli nè quelli di dite a vostra è chì avà a giratu u buttone di u postu annantà Radio Italia . Dunque a parolla ghjugne in Corsica sia in inglese, sia tradutta in francese – perchè i Francesi dipoi u frigidaire ùn anu più invintatu nulla – da l'inglese. Si face chì u primu cuntattu ch'avemu incù l'ogettu o a nuzione nova si face in francese o in inglese ma micca in talianu. Dopu ci tocca à traduce custì ci hè parechje scole: - Quelli chì ùn si sciappanu tantu u capu è chì piglianu a parolla taliana – quand'ella ci hè. - Quelli chì u si sciappanu ancu più pocu è chì a lascianu in francese/inglese. - Quelli chì provanu à truvà una parolla corsa. in st'ultima categuria ci hè torna parechje scole: - L'indiani : quelli chì anu da dì u spechju parlante o u spechju fonu (prupostu da R.Coti à quelli tempi ) , u spegnifocu, o chì ne sò eiu. - I nustalgichi – citati più sopra da Ghjallochju – chì ripiglianu vechje parolle sicondu i so estri è li danu un significatu novu, l'esempiu chì mi vene avà hè u sfrisgione prupostu pè a BD quandu si sà chì u sfrisione hè u colvert. In sti dui casi ùn s'avanza micca, à u cuntrariu si rincula è u fattu di schisà a difficultà fendu l'arvinta, palesa a dibulezza è l'incapacità di a nostra lingua à traduce postu chì ùn si crea micca parolle nove.
rivengu à L'€... Custì a parolla ch'avemu intesu tutti hè stata Euro in francese, à u postu aghju rimarcatu ch'elli pruvavanu à dì Euru à l'usu talianu. Quale hè chì avarà prupostu què ùn la sò, unu di sti famosi "capizzoni"? u fattu si stà chì pò esse per via di u ritimu di a parolla – mi possu sbaglià ma à u Corsu e parolle sguillule ùn li piacenu micca quant'è à i Taliani – troppu alluntanata da a parolla "riferenza" euro in francese, ùn hè mai passata. Risultatu: a maiò parte di a ghjente dice euro, cusì a lingua corsa s'arricchisce di un antru sonu : [ə]. I nustalgichi elli avarianu forse prupostu a "baiocca" è l'indiani "a pezza tonda di l'Auropa". Eiu – ma un facciu parte di i capizzoni è ùn sò micca statu cunsultatu – avaria prupostu di modu naturale Aurò (o Eurò), Euro essendu una parolla mozza è à noi e parolle mozze ci piacenu, saria forse passata di più. PS ! Mi fate cacà perchè u sugettu era u manifestu è avà mi tocca à spiazzallu torna | |
|
| |
Addisperata
Messages : 205 Date d'inscription : 10/03/2012
| Sujet: Neulugisimi Lun 30 Sep - 20:54 | |
| inno u sonu [ə]. esiste digià! l'interghjezzione "heuuu" ! [ə] longu | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Lun 30 Sep - 20:59 | |
| iè hè vera ma hè vechja quessa | |
|
| |
Addisperata
Messages : 205 Date d'inscription : 10/03/2012
| |
| |
Sumenta
Messages : 2052 Date d'inscription : 25/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Mar 1 Oct - 12:04 | |
| - Circione a écrit:
Dopu ci tocca à traduce custì ci hè parechje scole:
- Quelli chì ùn si sciappanu tantu u capu è chì piglianu a parolla taliana - Quelli chì u si sciappanu ancu più pocu è chì a lascianu in francese - Quelli chì provanu à truvà una parolla corsa
intesu oghje da una cursofuna di prima trinca: aghju passatu a spazzola è u zwiffer * appartene à chì scola? * per quelli ch'ùn lu cunnoscenu micca | |
|
| |
SERRA
Messages : 994 Date d'inscription : 25/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Mar 1 Oct - 23:33 | |
| - Circione a écrit:
- eiu per l'affare di i neulugisimi saria per fà semplice
pinsà à e sunurità di a parolla è a a logica di a lingua
l'esempiu chì mi vene hè l' €
ùn hè micca per u piacè d'alluntanacci di l'Italia o Ghjalluchjò ma per mè Euru (éuru) ùn pò micca passà
una perchè a Corsica ùn hè micca Taliana, è chì dunque tutti i neulugisimi, vale à dì tutte e parolle chì discrivenu ugetti o nuzione nove di regula a prima volta ch'e l'emu da sente hè in la so forma francese – for di Ghjallochju chì ùn stà più à sente i spripositi di u forum di Fraticelli nè quelli di dite a vostra è chì avà a giratu u buttone di u postu annantà Radio Italia . Dunque a parolla ghjugne in Corsica tradutta in francese – perchè i Francesi dipoi u frigidaire ùn anu più invintatu nulla – da l'inglese. Si face chì u primu cuntattu ch'avemu incù l'ogettu o a nuzione nova si face in francese.
Dopu ci tocca à traduce custì ci hè parechje scole:
- Quelli chì ùn si sciappanu tantu u capu è chì piglianu a parolla taliana - Quelli chì u si sciappanu ancu più pocu è chì a lascianu in francese - Quelli chì provanu à truvà una parolla corsa
in st'ultima categuria ci hè torna parechje scole:
- L'indiani : quelli chì anu da dì u spechju parlante o u spechju fonu (prupostu da R.Coti à quelli tempi ) , u spegnifocu, o chì ne sò eiu. - I nustalgichi – citati più sopra da Ghjallochju – chì ripiglianu vechje parolle sicondu i so estri è li danu un significatu novu, l'esempiu chì mi vene avà hè u sfrisgione prupostu pè a BD quandu si sà chì u sfrisione hè u colvert.
in sti dui casi ùn s'avanza micca, à u cuntrariu si rincula è u fattu di schisà a difficultà fendu l'arvinta, palesa a dibulezza è l'incapacità di a nostra lingua à traduce postu chì ùn si crea micca parolle nove.
rivengu à L'€...
custì a parolla ch'avemu intesu tutti hè stata Euro in francese, à u postu aghju rimarcatu ch'elli pruvavanu à dì Euru à l'usu talianu. Quale hè chì avarà prupostu què ùn la sò, unu di sti famosi "capizzoni"? u fattu si stà chì pò esse per via di u ritimu di a parolla – mi possu sbaglià ma à u Corsu e parolle sguillule ùn li piacenu micca quant'è à i Taliani – troppu alluntanata da a parolla "riferenza" euro in francese, ùn hè mai passata. Risultatu: a più parte di a ghjente dicenu Euro, cusì a lingua corsa s'arricchisce d i un antru sonu : [ə].
I nustalgichi elli avarianu forse prupostu a "baiocca" è l'indiani "a pezza tonda di l'auropa". Eiu - ma un facciu parte di i capizzoni è ùn sò micca statu cunsultatu – avaria prupostu di modu naturale Aurò (o Eurò), Euro essendu una parolla mozza è à noi e parolle mozze ci piacenu, saria forse passata di più.
PS ! mi fate cacà perchè u sugettu era u manifestu è avà mi tocca à spiazzallu torna
ch'ella sia chjara : cunsidereghju certu chi u corsu face partita d'un inseme linguisticu e culturale ma un vole micca dì per quessa ch'o vogliu ch'ellu si cunfondi cu u talianu e in particulare cu u talianu "ufficiale' e un so manc'appena d'accunsentu cu u fattu di fà talianisimi per u piacè di fà talianisimi . per esempiu si sente avà à spessu impiecà "di solitu" , eo in corsu è una parolla (forse mi sbagliu) ch'un cunnoscu micca . semplicemente un mi vogliu micca non più piattà daretu à u mio ditu cu una "latinità" o "mediterraneità" à a moda e chi metterebbe tutte e lingue latine à paru per raportu à u corsu: avà vanu à circà e sumiglie di u corsu cu u spagnolu o u portughese .. o zitelli vogliu ben chi no contimi n'impurta che ma spagnolu n'aghju fattu sett'anni vi mettu à e prove di parlà corsu à Madrid , mi dicerete se qualchissia vi da capu o capisce una sterpa di cio chi vo dite .. u mio raggionu un è dunque micca di dì "corsu e talianu ghje listessa cosa" postu ch'un è simule che à pocu pressu 90 per centu.. omancu ch'ella ghjovi sta prussimità per affiancà u corsu à sta lingua (ne serà digià statu altrimente ?)in l'amparera per assicuràli una perenità ch'elli un li poderanu mai offre tutti i statuti di cusi detta ufficialità di u mondu : senza sta riferenza si ne perderà a pronunzia e sin'à l'accentuazione (simu digià ben nant'a sta via ) per giovani ch'un hanu più per basa che u francese . in più ci vole à piglià in contu l'interessu economicu ch'ella ci da sta vicinanza culturale cun 60 millioni di locutori e senza a quale tuttu u restu si resume à chjacchjere di dopu cena (in alsazia accopianu l'amparera di u dialettu cun quellu di u germanu , seranu piu scemi che noi ? malgradu tuttu a maestria di l'allemanu ci rincula e ne paganu u prezzu cu a difficultà per parecchji giovani d'andà à travaglià da fruntiera indà cume a fecianu i so babbi) . altru puntu : i cambiamenti d'ortograffia .. di poi dui o tre anni si leghje "anu" invece di "hanu" , perchè micca mi dicerete postu chi l'acca un si ghjustificava micca (à parte torna per raportu à u talianu e u fattu d'avèlu lecatu à "hà" ancu se custi pudia esiste u risicu di cunfuzione), ghje dunque une semplificazione ma perchè allora nu u listessu tempu avè cambiatu "cume" , "se" , "quante" , e chi ne so torna in "cum'è" , , "quant'è" , etc ... quessa un è micca male (!!!) , mancu i francesi purtantu rinommati per avè l'ortograffia a piu cumplicata à u mondu un ci avianu pensatu : "comm'e" , "autan't" ... (iè a sò o Circiò , t'hai datu a pena di scrive digià una spiecazione allora un mi rispondi micca cu u ligame ). quantu vulite scumette chi da qui à poc'anni si serà voltatu à l'anziana graffia ? l'Euro : a logica linguistica vorebbe ch'ellu si dicissi "l'auro" ma da una parte c'è a pratica e da l'altra parte c'è a scrittura fra altru nant'a e pezze stesse (o à leghje e fàcci nu u listessu tempu una traduzzione simultanea ..) una perentesi : à a radio (smiley rambo) a si provanu à dì "l'auri" , digià mi piace u plurale custì quante a pena in corpu , ma quandu in più u "u" è pronunziatu à usu francese un vi ne contu nunda ... o circiò ti vulia dì dinò chi u mobule chi chi n'adopremu per rinfrescà a carne eo u chjamu u "frigò" , un pocu cume per l'animalottu chi face i tofoni nu a terra : cum'un ci n'è micca duv'e me (ne inlocu in corsica) l'aghju amparatu in francese e u chjamu a toppa . ma soca à te t'è venuta a talpa prima in tuscanu fighjendu qualch'emissione animaliera nant'à Raidue ? (https://isula.forumactif.com/t174p180-scritti-imposti ) | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Neulugisimi Mer 2 Oct - 3:33 | |
| - Ghjallochju a écrit:
- l'animalottu chi face i tofoni nu a terra :
O Ghjalluchjò trè punti : 1/ ùn simu micca in lu filu "Puesia" ; s'è tù voli mintuvà à Petra ALta ùn ai micca bisognu di fà una metafora 2/ pè u frigidaire dicu anch'eiu frigò Ma ùn ci vole micca à cunfonde incù u réfrigirateur quellu u chjamu u rifritaghjolu, ùn la sò s'ellu hè Santu Casta chì hà trovu a parolla, ma l'aghju vista in li so scritti è m'hè piaciuta... Osinnò per risponde à Francesca pè u biberon eiu dicu u "bibì". 3/ pè u passagiu da hanu à anu ( dui o trè anni fà ) metti puru un zeru in più chì si scrive cusì in la "nova scrittura" di u corsu vale à dì dipoi intricciate è cambiarine – dunque più di 40 anni fà. Ma hè vera chì l'adsl in Pianellu hà tricatu à ghjugneci è chì annant'à a Rai 1 sò state poche l'emissione cunsacrate a a scrittura di u corsu . | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Sam 9 Jan - 14:11 | |
| - Circione a écrit:
- eiu per l'affare di i neulugisimi saria per fà semplice
pinsà à e sunurità di a parolla è a a logica di a lingua
l'esempiu chì mi vene hè l' €
ùn hè micca per u piacè d'alluntanacci di l'Italia o Ghjalluchjò ma per mè Euru (éuru) ùn pò micca passà
una perchè a Corsica ùn hè micca Taliana, è chì dunque tutti i neulugisimi, vale à dì tutte e parolle chì discrivenu ugetti o nuzione nove di regula a prima volta ch'e l'emu da sente hè in la so forma francese – for di Ghjallochju chì ùn stà più à sente i spripositi di u forum di Fraticelli nè quelli di dite a vostra è chì avà a giratu u buttone di u postu annantà Radio Italia . Dunque a parolla ghjugne in Corsica tradutta in francese – perchè i Francesi dipoi u frigidaire ùn anu più invintatu nulla – da l'inglese. Si face chì u primu cuntattu ch'avemu incù l'ogettu o a nuzione nova si face in francese.
Dopu ci tocca à traduce custì ci hè parechje scole:
- Quelli chì ùn si sciappanu tantu u capu è chì piglianu a parolla taliana - Quelli chì u si sciappanu ancu più pocu è chì a lascianu in francese - Quelli chì provanu à truvà una parolla corsa
in st'ultima categuria ci hè torna parechje scole:
- L'indiani : quelli chì anu da dì u spechju parlante o u spechju fonu (prupostu da R.Coti à quelli tempi ) , u spegnifocu, o chì ne sò eiu. - I nustalgichi – citati più sopra da Ghjallochju – chì ripiglianu vechje parolle sicondu i so estri è li danu un significatu novu, l'esempiu chì mi vene avà hè u sfrisgione prupostu pè a BD quandu si sà chì u sfrisione hè u colvert.
in sti dui casi ùn s'avanza micca, à u cuntrariu si rincula è u fattu di schisà a difficultà fendu l'arvinta, palesa a dibulezza è l'incapacità di a nostra lingua à traduce postu chì ùn si crea micca parolle nove.
rivengu à L'€...
custì a parolla ch'avemu intesu tutti hè stata Euro in francese, à u postu aghju rimarcatu ch'elli pruvavanu à dì Euru à l'usu talianu. Quale hè chì avarà prupostu què ùn la sò, unu di sti famosi "capizzoni"? u fattu si stà chì pò esse per via di u ritimu di a parolla – mi possu sbaglià ma à u Corsu e parolle sguillule ùn li piacenu micca quant'è à i Taliani – troppu alluntanata da a parolla "riferenza" euro in francese, ùn hè mai passata. Risultatu: a più parte di a ghjente dicenu Euro, cusì a lingua corsa s'arricchisce d i un antru sonu : [ə].
I nustalgichi elli avarianu forse prupostu a "baiocca" è l'indiani "a pezza tonda di l'auropa". Eiu - ma un facciu parte di i capizzoni è ùn sò micca statu cunsultatu – avaria prupostu di modu naturale Aurò (o Eurò), Euro essendu una parolla mozza è à noi e parolle mozze ci piacenu, saria forse passata di più.
Ripigliu u sugettu postu chì dipoi l'affare di i pumpieri d'Aiacciu l'affare hè torna d'attualità. Ne prufittu per davvi u mo parè annant'à una parolla letta ultimamente annant'à Facebook : cumpleannu per annivirsariu ùn pensu micca ch'ella si possi dì in corsu, soca "annivirsariu" face troppu francese allora si sceglie a parolla taliana, à mè mi piace pocu, moltu più chì ùn simu tanti amatori di u funemu "pl" (piove, piazza, tempiu, ampiu, ecc.) . | |
|
| |
SERRA
Messages : 994 Date d'inscription : 25/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Sam 9 Jan - 21:39 | |
| cumpleannu eo un l'aghju mai intesu nu i mio lochi , i vecchji dicianu anniversariu ma un possu micca affirmà ch'ellu un si dicia in qualchi locu ancu se à prima vista mi pare d'un impiecu un pocu artificiale . al dilà e malgradu a similitudine , un vole micca dì à sensu cuntrariu chi "anniversariu" sia un "impurtazione" di u francese moltu piu chi si dice ancu in talianu (piuttostu per parlà d'una data anniversariu , compleanno essendu impiecatu per l'anniversariu d'una personna) . in quante à "spegni focu" à me mi pare una grossa cunneria (guasi à listessu titulu che "dumenicata " heu no custì tocchemu e cime..) | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Dim 10 Jan - 12:43 | |
| Arrimane parlendu di quessa in una discussione, un amicu felicetincu m'hà contu ch'elli li avianu dumandatu cum'ellu dicia u buldozer Ellu ben'intesa hà rispostu : — Cumu voli ch'e dichi? U buldozer aiò. — Ebbè ti sbagli, in corsu u buldozer si chjama u "spianaripe" Ne simu sempre à ciò ch'e dicia pè i spegnifochi è altri spechji parlanti – scusate s'e mi ripetu – : - Citation :
- in sti dui casi ùn s'avanza micca, à u cuntrariu si rincula è u fattu di schisà a difficultà fendu l'arvinta, palesa a dibulezza è l'incapacità a lingua à traduce postu chì ùn si crea micca parolle nove"
U casu di u bulldozer ùn hè micca solu, à mè m'anu digià dumandatu "Tù chì sè prufissore di corsu, cumu u chjami u sandwich in corsu?" è ben'intesa a risposta hè stata "Dimmi tù nanzu cum'è tù u chjami in francese è dopu a ti diciaraghju in corsu". Rimarcate dinù chì u sindrome di "Tintin è Milou" l'anu ancu l'accademichi francesi – eppuru sò struitoni – quand'elli volenu impone l'usu di disque-volant per frisbee o coup de pied de réparation per penalty:
Dernière édition par Circione le Dim 10 Jan - 18:05, édité 1 fois | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Dim 10 Jan - 12:44 | |
| S'è v'avete ancu voi esempii di "neulugisimi" chì vi parenu sprupositi sciaccateli puru quì. | |
|
| |
di sfughjita
Messages : 124 Date d'inscription : 06/03/2012 Localisation : Bastia
| Sujet: Re: Neulugisimi Dim 10 Jan - 14:58 | |
| Casca bè stu sughjettu chì eo hè u plurale di "euro" o forse megliu "aurò" ch'eo cercu. "Euro" farebbe "euri" è "aurò", "aurò" listessu à u plurale o torna mi sbagliu ? Aiutu ! Sò persa in veru ! Avà ci hè dinù u tatuasgiu chì dà da riflette. Chì ne pensanu i "tatoués" quand'elli a dìcenu in corsu ? Per oghje basterà, vi salutu è spergu à prestu... | |
|
| |
Isulanu
Messages : 229 Date d'inscription : 03/03/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Dim 10 Jan - 15:40 | |
| Aghju pocu tempu ma vulia risponde nant'à i neulugisimi. Pensu chì ci vole appena di misura. Dici : - Citation :
- in sti dui casi ùn s'avanza micca, à u cuntrariu si rincula è u fattu di schisà a difficultà fendu l'arvinta, palesa a dibulezza è l'incapacità a lingua à traduce postu chì ùn si crea micca parolle nove"
Ma in u primu casu si crea parolle nove ghjustappuntu. Ùn aghju da fà una lista cum'è quella chè t'ai fattu per e parolle sguillule , ma fidighjemu l'altre lingue : In francese : allume-cigare, grille-pain, débroussailleuse, etc In inglese : firefighter, brush cutter (smachjaghjola ), etc È elli l'anu stirpati l'indiani... Allora mi spiegu bè, capiscu u to ragionu nant'à l'indiani, ma in stu casu ciò chì hè ridiculu hè : - à spessu ùn adopranu micca una parolla ma una proposizione : "bâton qui crache du feu". - a persunificazione di l'ogetti. -e parolle aduprate ùn sò bone : un fucile ùn hè micca ùn bastone chì sputa u focu è una televisione ùn hè micca un spechju chì parla. Ma ùn ci vole micca à pensà chì e parolle nove cascanu da u celu. Ancu per e parolle più ricercate cum'è automobile, ascenseur (fattu per ascende), o télévision, a custruzzione hè faciule faciule. Dunque in cunclusione, pensu chì ci vole à piglià una via mezana. Certe parolle ci vole à traducele o à cursizalle appena, d'altre nò. È quandu si traduce, ci vole à esse appena più precisu (circhendu una radica latina per esempiu) per schisà l'indianisazione di a lingua. (Oghje a parolla spenghjifocu si sente da per tuttu è hè capita da tutti. À mè ùn mi frastorna tantu è francamente quandu vegu a parolla inglese, ùn vale à esse frasturnatu. Cumpleannu ùn l'aghju letta chè nant'à facebook, da bocc'à bocca aghju sempre intesu anniversariu.) | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Dim 10 Jan - 16:27 | |
| - di sfughjita a écrit:
- Casca bè stu sughjettu chì eo hè u plurale di "euro" o forse megliu "aurò" ch'eo cercu. "Euro" farebbe "euri" è "aurò", "aurò" listessu à u plurale o torna mi sbagliu ? Aiutu ! Sò persa in veru !
Avà ci hè dinù u tatuasgiu chì dà da riflette. Chì ne pensanu i "tatoués" quand'elli a dìcenu in corsu ? Per oghje basterà, vi salutu è spergu à prestu... Per l'aurò hè cusì sceglie a parolla mozza aurò o eurò invece di u calcu di u talianu saria a suluzione ancu pè u plurale e parolle mozze essendu invarieuvule. Pè u tatuasgiu ùn pensu micca ch'ellu sia viramente un neulugisimu, chì l'affare hè abbastanza vechju, a saparà u nostru amicu @ozzi chì d'appressu à Wikipedia saria u più vechju tatuatu di l'umanità . | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Dim 10 Jan - 17:35 | |
| O Lisulanu, hè capita ch'ellu "ci vole à truvà una via mizana", sò d'accordu cun tè. Pè e parolle cumposte dinù ùn ti possu micca dà tortu, l'avemu in corsu quant'è in francese, n'aghju digià parlatu quì: https://isula.forumactif.com/t587-parolle-cumposte?highlight=parolle+cumposteCiò ch'e vulia dì parlendu di e parolle cumposte era solu pè i neulugisimi, a parolla spegnifocu s'ella passa ùn sarà micca un'eresia ma eiu sò di una generazione chì emu sempre dettu pumpieri senza ch'ella ùn scummodi à nimu. Una cosa impurtante per mè saria nanzu tuttu di tene contu di l'usu. Pumpieri era passata inde l'usu, per mè ùn ci era nulla chì ghjustificava ch'ella fussi cambiata – soprattuttu per esse rimpiazzata da una parolla cum'è spegnifocu . avà quandi a parolla stice viramente, cum'è per esempiu "l'euro" o " a "tronçonneuse" bisogna à truvà qualcosa. per l'€ n'aghju digià parlatu, a suluzione era tutta truvata, aurò / eurò. Euru ùn la dice nimu cacciatuci pò esse qualchì prufessore di corsu è i giurnalisti di RCFM. Di l'€ si ne parla dipoi più di quindeci anni, eppuru malgradu i sforzi di i giurnalisti, ci vole quantunque à ricunnosce chì a so parolla ùn hè mai passata... Risultatu a ghjente a dicenu in francese. Pè a "tronçonneuse" ci hè di sicuru a pussibilità d'aduprà una parolla cumposta seca à mutore o seca eletrica sicondu u casu ma u megliu hè forse di truvà u verbu chì currisponde à "tronçonner" è dopu furmà una parolla. Quì s'e ùn mi sbagliu saria "spizzà" è mi pare d'avé vistu digià "spizzatrice" per tronçonneuse. Eccu per mè a manera di fà nanzu cà di piglià subitu u mendu di mette parolle cumposte chì currispondenu di più à una discrizzione cà à una criazione. D'altronde l'esempiu ch'è tù dai pè a débroussailleuse hè inde stu filu: a smachjaghjola Hè quantunque megliu a smachjaghjola cà a tagliamachja nò? | |
|
| |
Isulanu
Messages : 229 Date d'inscription : 03/03/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Dim 10 Jan - 21:52 | |
| | |
|
| |
vignali
Messages : 32 Date d'inscription : 01/06/2016 Localisation : fiumorbu
| Sujet: Neulogisimi Lun 6 Juin - 8:51 | |
| - Isulanu a écrit:
- Tandu simu d'accordu!
Tutti quissi missagi so intaressanti ma mi ponga una quistioni : i prufissori a a facultai di corsu so pacati par fa chi dipoi tanti anni, mi sbagliu podassi ma mi pari ch'eddu saria u so travaddu è micca di laca què a amatori fussinu puri intaressanti ? No ? | |
|
| |
vignali
Messages : 32 Date d'inscription : 01/06/2016 Localisation : fiumorbu
| Sujet: sic o secà spizzà o spezzà Lun 6 Juin - 14:08 | |
| - Circione a écrit:
- O Lisulanu, hè capita ch'ellu "ci vole à truvà una via mizana", sò d'accordu cun tè.
Pè e parolle cumposte dinù ùn ti possu micca dà tortu, l'avemu in corsu quant'è in francese, n'aghju digià parlatu quì: https://isula.forumactif.com/t587-parolle-cumposte?highlight=parolle+cumposte
Ciò ch'e vulia dì parlendu di e parolle cumposte era solu pè i neulugisimi, a parolla spegnifocu s'ella passa ùn sarà micca un'eresia ma eiu sò di una generazione chì emu sempre dettu pumpieri senza ch'ella ùn scummodi à nimu.
Una cosa impurtante per mè saria nanzu tuttu di tene contu di l'usu.
Pumpieri era passata inde l'usu, per mè ùn ci era nulla chì ghjustificava ch'ella fussi cambiata – soprattuttu per esse rimpiazzata da una parolla cum'è spegnifocu . avà quandi a parolla stice viramente, cum'è per esempiu "l'euro" o " a "tronçonneuse" bisogna à truvà qualcosa.
per l'€ n'aghju digià parlatu, a suluzione era tutta truvata, aurò / eurò.
Euru ùn la dice nimu cacciatuci pò esse qualchì prufessore di corsu è i giurnalisti di RCFM. Di l'€ si ne parla dipoi più di quindeci anni, eppuru malgradu i sforzi di i giurnalisti, ci vole quantunque à ricunnosce chì a so parolla ùn hè mai passata... Risultatu a ghjente a dicenu in francese.
Pè a "tronçonneuse"
ci hè di sicuru a pussibilità d'aduprà una parolla cumposta seca à mutore o seca eletrica sicondu u casu
ma u megliu hè forse di truvà u verbu chì currisponde à "tronçonner" è dopu furmà una parolla.
Quì s'e ùn mi sbagliu saria "spizzà" è mi pare d'avé vistu digià "spizzatrice" per tronçonneuse. Eccu per mè a manera di fà nanzu cà di piglià subitu u mendu di mette parolle cumposte chì currispondenu di più à una discrizzione cà à una criazione. D'altronde l'esempiu ch'è tù dai pè a débroussailleuse hè inde stu filu: a smachjaghjola
Hè quantunque megliu a smachjaghjola cà a tagliamachja nò? sica o secà in francesi ghje scier, spizzà o spezzà ghje piutostu découper ma mi possu sbaglià ? | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Lun 6 Juin - 21:15 | |
| | |
|
| |
Morane202
Messages : 1 Date d'inscription : 04/03/2017
| Sujet: Re: Neulugisimi Lun 27 Mar - 11:47 | |
| À me mi stumaca quandu sentu parlà di u tempu à a radio.mr fraticelli parlà spessu di i raffichi di u ventu chi ghjè una parolla taliana allora chi à parolla corsa esiste: e buffulate. Forse dice cusì chì tutu u mondu capischi ...... | |
|
| |
SERRA
Messages : 994 Date d'inscription : 25/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Jeu 13 Avr - 21:03 | |
| - Morane202 a écrit:
- À me mi stumaca quandu sentu parlà di u tempu à a radio.mr fraticelli parlà spessu di i raffichi di u ventu chi ghjè una parolla taliana allora chi à parolla corsa esiste: e buffulate. Forse dice cusì chì tutu u mondu capischi ......
nant'à quella di e parlate d'RCFM e di Via stella ci serebbe da scrive i libri tantu mi sciappanu l'orecchje (e di i giurnali chi ne dici??) , raffica forse esiste in qualchi locu in corsica (un m'ingaggiu micca) , eo dicu "sbuffulata" . | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Jeu 13 Avr - 22:01 | |
| Eiu trovu ch'ellu hà fattu assai prugressi in corsu Fraticelli innò?
| |
|
| |
Maria
Messages : 1264 Date d'inscription : 28/02/2012 Localisation : quassù
| Sujet: Re: Neulugisimi Ven 14 Avr - 6:17 | |
| Nantu à Via Stella aghju vistu scrittu (micca intesu ) vistu scrittu « Daniel Casanova ». Errare humanum est ma pensu chì à ch’ùn hè sicuru d’un'ortografia ch’ellu verificheghji … è ancu ch’ellu pensi à rileghjesi ,cum’è a ci dicianu i maestri. S’ella hè scunniscenza d’a resistente tandu hè peghju(tristu) l’affare… Danielle Casanova *** Per a parula RAFALE adopru SBUFFULATA. | |
|
| |
SERRA
Messages : 994 Date d'inscription : 25/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Ven 14 Avr - 21:21 | |
| - Circione a écrit:
- Eiu trovu ch'ellu hà fattu assai prugressi in corsu Fraticelli innò?
iè eppo ancu s'ellu face qualchi sbagliu un pretende micca à a sapienza , à u cuntrariu di u so cullegu JPA .. qualchissia li porebbe spiecà chì "aduprà" un hà micca u listessu sensu che "ghjovà".. si sente nant'à via stella "cu i sapientoni metti in ballu u to cerbellu" , deve esse un ballu di cerbelli ... (bon mi dicerete aghju intesu ancu megliu una volta da un giovanu , ellu mettia "in balla" ...( forse contava di fà u fenu ) | |
|
| |
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Neulugisimi Ven 14 Avr - 21:34 | |
| | |
|
| |
Contenu sponsorisé
| Sujet: Re: Neulugisimi | |
| |
|
| |
| Neulugisimi | |
|