Leghju quì è culà regule di gramatica invintate sicondu l'estru d'ognunu....
Una abbastanza "uriginale" ch'aghju lettu ultimamente era di mette l'infissu
eghj annant'à tutti i verbi di trè sillabe è più
Per l’infissu
eghj, quant'è pè u restu guardemuci d'invintà regule, moltu più chì cum'è per parechji punti di lingua nustrale, l'affare ùn hè micca stabulitu o fissu.
Ma i nostri libri di gramatica chì ne dicenu?
Poche cose...
L'analisi più apprufundita di a quistione l'aghju trova in "la Langue des Corses" di Ghj. Chiorboli (p. 40). Ghj. Gaggioli in "Le corse en 23 lettres" palesa : " il n'y a malheureusement pas de règle générale" ancu s'ellu ci parla Ghj.Ghj. Franchi in "Puntelli di gramatica" (p.87) di l'ublicazione di mette l'infissu
eghj annant'à i verbi suffissati in
ulà, ittà, ichjà, ecc. Pè u restu si parla piuttostu d'infissi "capitaticci".
Vi prupongu una piccula sintesi per dà una idea generale è pruvà à discioglie dui o trè nodi.
- L'infissu eghj si mette trà u radicale è a disinenza :
- à u prisente di l'indicativu à e trè parsone di u singulare è à a terza parsona di u plurale
- si mette annant'à tutte e parsone di u sughjuntivu prisente.
- si mette à a siconda parsona di u imperativu.
- Di regula, l’infissu eghj ùn si pò micca mette annantu à verbi anziani è currenti cum’è per esempiu:
cantà, manghjà, travaglià, salutà, prufittà, truvà, cullà...
Si rimarca incù verbi cum'è travaglià , salutà, prufittà, ecc. chì a "regula" di e trè sillabe ammintata più sopra hè megliu à ùn siguitalla micca sempre (ùn cridite micca tuttu ciò ch'elli inventanu certi annant'à internet
)
- Si vede chì senza l’infissu certi verbi s’assumiglianu assai à nomi:
calculà : calculu / càlculu
dubbità : dubbitu / dùbbitu
cuntinuà : cuntinuu / cuntìnuu ...
L'affare diventa prublematicu quandu i nomi in quistione sò parolle sguillule, postu chì s'omu rispetta u "schema prosodicu" abbituale di a cunghjucazione di u corsu - vale à dì e trè parsone di u singulare è e duie prime di u plurale lisce è terza parsona di u plurale sguillula - s'avaria da dì piuttostu
cuntinùu, cuntinùi, cuntinùa... si vede subitu a nicissità è l'utilità di l'infissu
eghj in stu casu, da pudè distingue faciule nome è verbu.
Ghj. Gaggioli ci face rimarcà quantunque in lu so libru (p.225) ch'ellu hà rilivatu a prisenza di forme cum'è
cuntinua per
cuntinueghja in l'Annu corsu - l'aghju vista anch'eiu parechje volte in le riviste di u principiu di u seculu scorsu - o
dubitu per
dubiteghja in li scritti di M.Ceccaldi ciò chì oghje, cum'ellu a dice, pudaria passà per un sbagliu...
Diciaremu, senza parlà di "regula", chì a tindenza in stu casu pricisu pare ch'ella sia di più in più di rende l’infissu
eghj ubligatoriu.
- Pè u più, i verbi suffissati in inzà, ittà, ichjà, ighjà, inà, ulà... sò eghjinchi ma ci sò l'eccezzione chì ponu accittà parechje forme cum'è suminà: sumengu, sumenu, sumineghju.
- L’infissu rende a cunghjucazione di certi verbi più regulare in stu casu quì di regula e duie forme sò accittate:
trinnicà, sminticà, runzicà, mursicà... trinneca /trinnicheghja ; sminteca / sminticheghja, ecc.
pigliemu l'esempiu di
runzicà, quellu chì ùn la sà micca s'ellu si dice
runzecu o
runzicu per esse sicuru di ùn sbagliassi micca mittarà l'infissu
eghj è cusì ùn avarà micca dubitu è si francarà u "sciappacapu" di a svucalatura:
runzicà + eghj
runzicheghju runzicheghji runzicheghja runzichemu runzicate runzicheghjanu | runzicà
runzecu runzechi runzeca runzichemu runzicate runzecanu
|
Bisogna à nutà quantunque chì a tindenza hè di generalizà l'inserzione di l'infissu in stu casu.
Per Ghj.Ghj. Franchi "oghje cù a scurdanza di a cunghjucazione sputica di parechji verbi, si sparghjenu, in modu anarchicu, e forme in
eghj." ciò chì rivene à dì chì per ellu runzecu saria più sputicu cà runzicheghju.
- Un ultimu puntu, avà ch'e ci pensu, hè quellu di a licenza puetica:
Accade ch'omu trasgressi ciò chì hè addimessu pè i bisogni di a rima, di a metrica o simpliciamente per quistione di sunurità.
Mi vene un esempiu di una trasgrissione cusì in una di e mo puesie:
" U vostru sguardu prufondu
Rimireghja u passatu
U seculu s'hà purtatu
Ciò chì fù u vostru mondu."