ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
Le Deal du moment :
Coffret dresseur d’élite ETB ...
Voir le deal
56.90 €

 

 Pasquale Paoli

Aller en bas 
2 participants
AuteurMessage
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Pasquale Paoli Empty
MessageSujet: Pasquale Paoli   Pasquale Paoli EmptyJeu 8 Mar - 15:03

Un documentu è cummenti pruposti da Dolod'Orezza .



Pasquale Paoli Paoli10
Ritrattu di Pasquale Paoli fattu da Sir Thomas Lawrence, museu di Morosaglia

Pasquale Paoli Lettre10
ed. Piazzola
Lettera di Pasquale Paoli à Bastianu Buttafoco, u 23 di lugliu di u 1761


Aghju spesu 100 lire in Livornu per un lettucciu di campagna è per quattru purtiere (l.1): sicuramente tendine pisive messe davant’à e porte per prutegge di u fretu

Ne aghju spesu altr'è tantu in una stofa per fà mi una vestitoghja per tutte e stagione(l.2/3): una vestitoghja per tuttu l’annu dunque… Cosa nurmale per un paisanu... pè u capu di a nazione…

V’assicurgu ch'o truveraghju manera per chè vo n' appiate bisognu servendu u publicu (l.7): sempre sta primura di u bene publicu, dettu cù u tonu legeru chì u caratterizeghja

Si a ghjente mi vidissinu cù duie vestitoghje à tempu chì puderebbenu dì (l.10/11)? hà a paura d’esse pigliatu per un spendione chì spularebbe i soldi di u statu. Ciò chì spiega issa ritenuta, vulia mustrà si esemplariu...

D'altronde ci vuleria chì a mo vistitoghja ùn sdicessi micca cù u mo impiegu (l.16): hè u capu di a nazione, u so riprisentente simbolicu. Si deve pudè mustrà senza arricà cumpassione ma mancu deve esse cunsideratu cum'è un sbaccone o un pretenziunutu. A muderatezza hè a regula quì.
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Pasquale Paoli Empty
MessageSujet: Re: Pasquale Paoli   Pasquale Paoli EmptyVen 23 Mar - 15:17

una cronica di Anton Dumenicu Monti (1992)(ADECEC)




E MILIZIE PAULINE IN CAPRAIA


In a seratinata di u 16 ferraghju 1767, duiecentu omi, cumandati da Acchille Murati è Ghjambattista Ristori, partianu da Macinaghju nantu à quatordeci gondule per occupà l'isula di Capraia.
Tandu, facianu quasi dodeci anni chì Pasquale Paoli era capugenerale di a Nazione corsa. A Corsica, l'avia urganizata puliticamente è ecunumicamente, ma ùn li era ancu riesciuta di scaccià i Genuvesi.

Ci vole à dì chì, dopu à l'Alemani, i Francesi eranu scalati quattru volte per impedì chì i Genuvesi sianu lampati in mare : in u 1738, dopu a partanza di Teodoru, in u 1748, per via di e pretensioni di u rè di Sardegna, in u 1756, un annu dopu à l'elezzione di Pasquale Paoli, è in u 1764. A quarta volta, avianu avutu in depositu i porti di bastia, Aiacciu, San Fiurenzu, Calvi è Algaiola. U solu locu duve i Genuvesi si mantenianu da per elli, era Bonifaziu, malgradu chì viveri è munizioni ùn ghjughjissinu chè per mare.
E truppe francese eranu cunfinate in i cinque presidii marittimi citati pocuprima, ma u guvernu naziunale li permettia - ùn perdenduci nunda - di fà cummerciu cù i Corsi : sottu à Furiani è vicinu à Erbalonga per quelle chì ghjeranu in Bastia, à a torra di u fiuminale d'Oletta per quelle chì ghjeranu in San Fiurenzu, à a torra di Caldanu per quelle di Calvi, è sottu à Alata per quelle d'Aiacciu.

Quandu i Corsi sbarcanu in Capraia, facianu sette anni chì una cunsulta avia dichjaratu a guerra marittima à a Republica di Genuva. I Corsi avianu preparatu una piccula flotta chì alzava u paviglioone biancu à testa di Moru ricunnusciutu da parechje nazioni, è, pianu pianu, s'eranu fatti à l'idea d'andà à attaccà i Genuvesi in Genuva. Ciò chì spiega ch'elli abbianu avutu l'arditezza di occupà l'isula di Capraia.
Capraia hè un isulottu tramezu à Bastia è Genuva. Da u Capicorsu ci hè una quarantina di chilometri. In i tempi, era pruprietà di i signori capicursini di San Culumbanu. In u 1501, i Genuvesi u s'avianu pigliatu . Dunque, pè i Corsi, Capraia era una terra corsa. L'idea d'occupà à Capraia, anu dettu ch'ella venia da un certu Paulu Mattei, di Cinturi, padrone di barca. A' u mese di dicembre, rientrava da Francia quandu a timpesta l'ubligò à rifugiassi in l'isulottu è à stacci pare parechji ghjorni. Si accorse chì e truppe genuvese eranu poche. In quantu à e milizie capraiese, cum'è tutta a pupulazione - forse un millaiu di persone - ùn parlavanu chè di Pasquale Paoli. Certi dicianu " Simu Corsi quant'è i Capicursini. E'chì aspetta Paoli à dacci a libertà ? ".

U periculu venia da a flotta di a Republica di Genuva, una flotta chì ùn era più quella di i tempi, quandu ella mettia u terrore in u Mediterraniu, ma quantunque ùn ci era paragone trà i pochi battelli corsi è e belle fragate genuvese.
A cunclusione era chì ùn era difficile à i marinai di a Nazione di fà un sbarcu.
L'affare era di mentenecisi.
Dunque, u 16 ferraghju 1767, à l'attrachjata, tuttu era prontu, u mare era bellu, è u ventu prupiziu. A' quattru ore di mane, e gondule sbarcanu duiecentu omi nantu à una piccula marina chjamata u Ceppu. Mattei avia raggiò : e milizie capraiese si rendenu subitu è l'ufficiali municipali facenu entre i Corsi in u paese, u solu paese di l'isula, cù un portu prutettu da una citatella. Restava à cunquistà a furtezza è una torra chì cummandava l'entrata di u portu, è ancu duie altre torre, più luntanu, quella di u Sinopitu è quella di i Barbici.

U 19 ferraghju, a torra di u Sinopitu, capituleghjanu : eranu difese da Capraiesi. Ma di piglià a citadella, ùn ci era l'arte. Era occupata da sullati genuvesi chì avianu una artiglieria è una pruvista di viveri.
I primi di marzu, affacca una squadra genuvese. E', cannunate nantu à e pusizioni corse ! Un mese sanu face u giru di l'isula, ma sullati ùn ne sbarca. Forse chì u senatore Agostino Pinelli, cumandante in capu, pensava chì i Corsi si eranu messi in una trappula, è chì bastava à aspettà.
U 2 aprile, tiranu à più pudè di cannone nantu à i posti tenuti da i Corsi, è provanu à appruvistà a citadella. Ma i Corsi, tandu, eranu più di duiecentu ; d'altri eranu ghjunti purtendu cannoni. E' l'artiglieria corsa ubligheghja i battelli genuvesi à alluntanassi. A flotta si ne và à a Spezia.
U 16 aprile hè di ritornu. Si alza un forte ventu, è li tocca à rifugiassi sia in l'isula d'Elba, sia in Toscana.

U primu maghju, eccula torna. Dui ghjorni dopu, nantu à una piccula marina, sbarcanu 150 sullati cumandati da un Corsu, Antunucciu Matra, u cucinu di quellu Manuellu chì, dodeci anni nanzu, avia fattu a guerra à Pasquale Paoli è si era fattu tumbà indì u Boziu. Corsi è Capraiesi contrattacanu : sei ufficiali è vintiquattru sullati di l'armata genuvese sò tombi, quattordeci ufficiale è ottanta sullati sò fatti prigiuneri. A' Antunucciu li riesce à scappà è à ghjunghje in Genuva. In u truppa genuvese sbarcata in Capraia, Matra ùn era u solu Corsu. Quantu ? Forse più di vinti. Unu era u capitanu Massoni, di Chigliacci di Campulori, chì fù tombu. Servia, in Genuva à l'ordini di u culunnellu Caraffa, chì avia spusatu a surella.
U 18 maghju, volta a squadra. Un' si tratta più , cum'è nanzu, di trè o quattru fregate è qualchì filuccone. Ci hè, in tuttu, una quarantina di batteli. Malgradu quessa, ùn li riesce à chì i Corsi abandonghinu l'accampu di a citadella.
U 29, u guvernatore genuvese, chì ghjera nentru, ottene di capitulà cun onore, è si rende. Tutti i Genuvesi anu dirittu d'andassine in u so paese, à cundizione d'ùn fà più guerra à i Corsi per un annu.


In a furtezza, i Corsi ricupereghjanu 13 cannoni, 1600 palle di cannone, 3 casce di palle di fucile, 78 sacchetti di polvera, è pruviste in pane è farina per un mese. E perdite corse eranu state di 12 morti è 25 feriti.
A cunquista di Capraia hè a più bella vittoria corsa contru à i Genuvesi. Oramai, questi ùn sò più padroni di u mare Tirenu. Un' sò più liberi di fà cummerciu cum'elli volenu in u Mediterraniu. E' si sà ch'elli eranu più cummercianti chè sullati. Quale hè chì pudia pensà, 37 anni nanzu, quandu ella scuppiò a rivolta, chì a bandera à testa di Moru pudia sventulà for di a Corsica ? U Senatu di Genuva capì, tandu, chì, per elli, a Corsica era bella chè persa, è ùn era ancu scorsu un annu dapoi a capitulazione di u guvernatore genuvese di Capraia chì a Republica cedia a Corsica à a Francia. Rivenimu à i Corsi chì servianu in l'armata genuvese à l'epica di a cunquista di Capraia. Aghju citatu à Antunucciu Matra è à Massoni, ma ci tocca à parlà d'un terzu.
Pasquale Paoli sapia tuttu ci chì si passava in Genuva. Quattru ghjorni nanzu chì Antunucciu sbarcni in Capraia, scrivia à so intima amica, Sora Maria Dumenica Rivarola, è li dicia : " U prugettu di i Genuvesi hè d'accustà in Capraia, d'appughjà scale à i scolgi duve ùn ci hè micca Corsi, è d'intruduce, in l'isula à Antunucciu è à Ferdinandu cù i vinti Corsi chì sò nantu à e galere ".
Issu Ferdinandu era Ferdinandone Agostini, di u Favalellu di Campulori (oghje cumuna di San Ghjuglianu), scacciatu da Corsica da Pasquale Paoli in u 1755, per tentativu d'omicidiu.

Un' sò sì u 3 maghju 1767 sbarcò ancu ellu in Capraia. Forse sì, forse nò. U sicuru - una altra lettera di Pasquale Paoli a ci face sapè - hè chì u 12 maghju sbarca in Capicorsu venendu da Livornu, è và à truvà à Paoli chì ghjera in Ruglianu. Li dice chì si pente di u passatu, è chì vole andà in Capraia à fà parte di e truppe corse. megliu !… dice chì si crede capace di scunvince à Antunucciu Matra di rientre in Corsica.
Paoli averte à Acchille Murati : " credu ch'ellu sia sinceru - dice - ma ùn li cacciate l'ochji d'addossu ".
Sinceru, Ferdinandu deve esse statu. In Capraia ùn ci hè andatu, ma, da tandu, u truvemu capitanu in l'armata di a Nazione corsa. Da u 7 à u 9 uttobre 1768, era à u Borgu, quandu e truppe naziunale disfecenu e truppe francese.

U pentimentu d'Agostini durò fin chì i Corsi ebbenu a vittoria. In u 1769, si n'andò cù i Francesi. U storicu Jacobi hà parlatu di u so tradimentu : " Attiré par l'appât d'une vile récompense, il déserta la cause de la patrie pour se couvrir de la livrée royale. La trahison de cet officier procura aux Français l'importante position d'Olmeta, au moment même où ils se voyaient obligés de se retirer d'Oletta devant les forces populaires. Sans cette défection l'ennemi eut été pour lors entièrement expulsé du Nebbio ".
Ferdinandone hè statu ricumpensatu da u rè di Francia cù a carica di ricevitore di u duminiu di a Curona è a cuncessione di u stagnu Del Sale, staccatu da u pricoghju d'Aleria. Hè mortu à ottanta anni u 5 sittembre 1803 dopu à esse statu cumissaru di a Ghjunta di Tallà è ghjudice in u distrettu di Cervioni.*



Mi permettu d'aghjustà:

Un figliulinu di stu Ferdinandone averà quantunque un percorsu sfarente. Antone Felice natu in u 1781, averà cum'è cumpare Antonio Matra chì purtava u titulu di "colonnello al servizio del Rè", ma diventarà tenente sottu à l'ordine di Hudson Lowe in u Royal Corsican Rangers.

Participerà à a battaglia di Capri contr'à u Real Corsu. Murat vulia piglià l'isula. Avia ancu fattu mandà qualchì Corsu per appaglià i Rangers nanzu a battaglia ma senza successu. Corsi si sò battuti contr'à Corsi cù furore, ognunu per difende u so campu è smintichendu urigine è parentie.

Anton Felice s'hè maritatu cù una giovana di st'isula, una certa Maddalena. L'ultimu discendente di a famiglia Agostini, mortu trent'anni fà, cuntava spessu chì u so antenatu era à l'urigine di a gattiva cundizione di Napuleone in Santa Lena. Sicondu à ciò ch'ellu sapia di a so famiglia Hudson Lowe tenia caru a futura sposa di Antone Felice. L'inglese sarebbe statu pessimu cù Napuleone per via di a scelta di a giovana chì hà preferitu u corsu...una antra lezziò data da a storia: dui cent'anni nanzu i Fochi di L'amore esistianu digià geek/culu-putere-soldi eccu ciò chì guverna dipoi sempre u mondu :twisted:

Un antru figliulinu di l'altru vechju cuccu si chjamava Gian Pietro Battista, natu in u 1790. Ebbe cum'è cumpare Gian Pietro figliolu di Carlu Francescu Gaffori di Corti è cum'è cumare a so surella Maria Faustina...si qualchissia hà infurmazione nant'à sti Gaffori...
Cercu à sapè s'elli sò di a famiglia di Ghjuvan Petru Gaffori primu generale di a nazione :suspect:

Revenir en haut Aller en bas
Ruclinonu Solechjari

Ruclinonu Solechjari


Messages : 518
Date d'inscription : 27/02/2012
Localisation : Casinca

Pasquale Paoli Empty
MessageSujet: Re: Pasquale Paoli   Pasquale Paoli EmptyVen 23 Mar - 18:06

Ma a cunquista di Capraghja fù forse un errore tamantu !
Revenir en haut Aller en bas
http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net
Contenu sponsorisé





Pasquale Paoli Empty
MessageSujet: Re: Pasquale Paoli   Pasquale Paoli Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
Pasquale Paoli
Revenir en haut 
Page 1 sur 1
 Sujets similaires
-
» Macron, Le Pen o Pasquale Paoli?
» Dissertazione: U votu Pasquale Paoli, Babbu di a Patria, pè un'elezzione chì ùn ci cuncerna micca.
» Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"
» Ottavi Pasquale
» Canti corsi tradiziunali

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Per isse sponde è da mare in là... :: Cultura :: Storia-
Sauter vers: