ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
-21%
Le deal à ne pas rater :
LEGO® Icons 10329 Les Plantes Miniatures, Collection Botanique
39.59 € 49.99 €
Voir le deal

 

 Annant'à HP Lovecraft

Aller en bas 
AuteurMessage
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Annant'à HP Lovecraft Empty
MessageSujet: Annant'à HP Lovecraft   Annant'à HP Lovecraft EmptyDim 26 Fév - 11:50

Una cuntribuzioni ricenti pà un cullocchiu...

Annant'à HP Lovecraft Lovecr11

Calchì figura di stilu ind’è Lovecraft

Howard Phillips Lovecraft… Nienti chè u nomu, ghjà, v’annuncia un prugrammu di i più strani. A casata, Lovecraft, cumencia cù una parolla chì faria guasgi pinsà à l’amori, a dilicatezza, à ciò chì l’umanu teni di più suttili è di più dèbbuli ; ma sùbitu si vasta in calchì suffissera pazza, calchì onomatupea chì faria pinsà à unu sbottu di ciarbeddu contr’à un muru, à u tarrori di l’ossa scuncassati, à un blitzkrieg abbissali indu i ranochji in guerra sariani sfracicati sutt’à i roti d’un vasceddu malaviatu. U nomu, iddu, duppiu è à pena troppu raffinatu, mundanu, Howard Phillips, puzza a vechja aristucrazia wasp di a Nova Ingliterra, si poni à pusà cussì cù un accentu yankee chì avaria varcatu i sèculi senza nisciun alterazioni, pà vena à scialbassi sgherbatu, zotticu è disturbatu frà mezu à u stolu di l’immigranti chì invadiscini i mola è i camin di farru d’un paesu chì, da a so fundazioni, s’offendi trà u cunsirvatismu assulutu è u muvimentu sfrinatu. Un nomu chì, presu infini in a so glubalità, veni à dì trà sinsibilità umanista, bizarraria vischjosa è arcaismu fòbbicu – di tuttu ciò chì u mondu appronta di buliumu è di missa à morti di l’òrdini anzianu è snob – un nomu dunca chì, in i so paradossi è a so sfumatura inchiitanti, dici ghjà un distinu, una pustura criatrici, è subratuttu – dìmula – unu stilu. È ghjustappuntu di stilu, ni sarà quistioni quì, postu chì, vultendu un ètimu versu i litturi persi di quiddu geniu di u spaventu, hè ‘ssu stilu chì mi hà parlatu, è chì ghje’ aghju vulsutu intarrugà.

A dicu sùbitu, ùn mi so micca ciuttatu in l’integrali di l’òpara di Lovecraft, ch’e’ pussedu, pà ritruvà a ricchezza di ‘ssu suffiu chì mi deti più ghjòvanu, forsa, a brama di duvintà un ghjornu u mudestu scrittori ch’e’ socu duvintatu. Unu scrittori chì risintisti un ghjornu ‘ssu bisognu pratinziunosu di renda un umaghju à u so maestru, parudièndulu in a falsa nuvella « u nannu maladettu », intigrata à un capitulu di 51 Pegasi, libru ghjà beddu scrittu in u disideriu di palisà un amori diraghjunèvuli ch’e’ spartu cù u mattaghjatu di Providence, al dilà ben sicura di a spartera di u stessu geniu è di u stessu talentu : ma voddu parlà piuttostu quì di l’amori di l’astrunumia, chì, ni socu sicuru, vi laca senza boci. Ma passemu.

Aghju ripresu dunca à Lovecraft ind’è ch’iddu mi paria sempri accissìbuli : una nuvella curta – setti pàgini – intitulata « a turbera spiritata », è un puema longu, pà circà d’equilibrà l’affari, intitulatu bizarramenti « Psychopompos ». À ‘ssu prupòsitu, tengu à fà rimarcà chì ‘ssu puema varùculu, cù u so tìtulu tontu, fù traduttu in francesu da un certu François Truchaud, ch’ùn mi pari micca ch’iddu t’avissi nisciun ligamu di parintia cù u sineastu bobò à qualissu vo pinseti.

Ma voltu à i me raconti. A nuvella, « a turbera spiritata », è u puema ch’aghju evucatu, t’ani dui o trè affari in cumunu, chì m’ani stunatu. Dighjà, nè l’una nè l’altra parlani di i loca abituali di i stodii di Lovecraft. Quì, ùn semu nè in una cità, riali o invintata, di Nova Ingliterra, nè in u spaziu ghjacciatu è vardatu da u bughju Nyarlathotep, vardianu di i chjavi di u so statu com’è ugnunu sà. Ma inveci semu spaisati una volta in Irlanda – pà a nuvella – è un’ altra volta in a ròstica Auvergne pà a puisia. Dopu, i fratturi di u tempu ci mettini faccia à divinità di l’Antichità pà a nuvella, com’è Demeter o Artemis, o ci trasportani in u più gòtticu Medievu francesu in ciò chì cuncerna u puema. Pudariamu pinsà chì ‘ssi dispiazzamenti geugràfichi o timpurali, luntanu da l’ambiu famiglieri di a Miskatonic River, quatru abituali di i passati di Lovecraft, avariani pirmissu à l’autori di scantassi pà una volta da i so temàtichi o i so figuri di stilu pridiletti. Ma nò. À fighjulà da più vicinu, l’embiu interu di Lovecraft, u so universu criatori, si ritrova quì in riduzzioni, cù monda punti cumuni si no riflittimu bè.

Facciu curtu ma vi riassumu i dui raconti. A nuvella si passa dunca in Irlanda, in a campagna sporca di Kilderry. Semu in un ambienti di paesa persi, di stagna, di casteddi frusti è inuspitalieri. U narratori hè statu invitatu da u so amicu Denys Berry, chì hè u sgiò di u locu, è sarà tistimoniu di u casticu patutu da l’uvrieri chì duviani assiccà i padola pà caccià a turba. Si trova – com’è l’aghju ghjà evucata – chì ‘ssi padola sò prutetti da l’antichi divinità di a Grecia clàssica. È u spaventu intarvinarà cù a trasfurmazioni di l’uvrieri – tutti frusteri – in ranochji disgustanti, mentri chì Barry, iddu, sarà divuratu da certi boci invisìbuli mentri ch’iddu si farà strascinà versu u spaziu eternu, è murarà cù i cunvulsioni abituali chì vi dani sempri u stessu sbileghju ind’è Lovecraft. Passendu, si pò rimarcà una temàtica cumuna trà Lovecraft è Tolkien : a punizioni intarveni pà l’uvrieri è u sgiò parchì ani vulsutu, à nomu di u prugressu, assiccà un locu vèrghjini è naturali. Ma sì, ind’è Lovecraft, i mostri, o i forzi malèfichi, difendini u mondu anzianu contr’à una forma d’industrializazioni vulsuta da l’omu, ind’è Tolkien sò l’òmini chì sò i vardiani di l’armunia di a vechja ruralità tradiziunali mentri chì i dimonia, ch’iddi siini l’Orchi o i Nazgul, simbulizighjani piuttostu l’avanzata pazza è divastatrici di l’indùstria micànica.

Parlemu appena di u puema, avali, « Psychopompos ». U dicorru hè dinò situatu in i campagni salvàtichi, à l’umbra d’un casteddu dannatu, ma inveci quì semu in Auvergne, è à u Medievu. A stodia hè tirrìbuli, chì conta l’assassiniu di u fiddolu di l’intindenti, u « bailli ». I culpèvuli di ‘ssu dannu ? U signori di Blois è a so moglia. Più esattamenti, hè a moglia di u signori, trasfurmata in una spezia di sarpi suzza, chì punghji u ziteddu nanzi di fassi tumbà di piola da a curcia mamma, a sposa di u « bailli », dunca. Un annu dopu, hè u Signori di Blois, trasfurmatu anch’iddu in lubbu, chì circa di vindicassi, ma hè fertu da u intindenti è si ni và à mora in furesta, anch’iddu in un padolu. Fattu più raru ind’è Lovecraft, è chì s’alluntanighja abbastanza da a mitulugia ch’iddu invintò (Cthulhu è i so diffarenti gitoni), ci hè ancu in a puisia una intarvinzioni inaspittata di u Cristu, chì cumparisci sutt’à a forma d’un lumu cilestu chì pruteghji a casa di u « bailli » mentri l’assaltu di i lubba.

Ma sì no pudemu pinsà chì a prisenza in ‘ssu testu d’elementi culturali medievali o cristiani sò cuncessi à a parudia, è ancu à l’amusamentu d’unu spicialistu carcu à erudizioni stòrica, ritruvemu puri in i dui criazioni uni pochi di tematichi « naturali », forti, di u spaventu lovecraftianu, è di figuri stilistichi chì facini a cuerenza è a putenza di st’òpara. Tenini quì in ‘ssu picculu riassuntu :

- In i dui testi u mali cumparisci sutt’à a forma di rittili, o di bàtrachi abuminèvuli (l’uvrieri duvintati ranochji, a moglia di u signori chì pidda a forma d’una sarpi).
- I baddi pagani di a nuvella sò da avvicinà di a strigaria di a puisia, ma in ugni casu ci hè l’adurazioni di divinità impinsèvuli, cù ben sicura tuttu u corpus d’aghjittivi carattarìstichi chì accumpagnani a discrizzioni di i rituali.
- L’aristucrazia hè culpita ugni volta, sia vìttima di a so ingurdizia in a nuvella, sia cumprumissa cù i forzi maligni in u puema.
- L’orrori si palesa mentri u sonniu di u narratori in Kilderry, o mentri u pènciulu di a moglia di u « bailli ».
- Ci sò quì i formi strani chì baddani sutt’à a luna, è culà a stessa luna malmindosa chì accumpagna a barabbagna di i lubba.
- Infini i padola infesti sò prisenti in i dui raconti, sia par caccianni a turba o sbandacci l’uvrieri dannati, sia par ch’iddu ci si pirdissi par sempri u Signori di Blois.

Ma al dilà di i ligami trà i dui scritti, pudariamu mintuvà dinò ‘ssi figuri raprisintativi, chì m’ani marcatu subratuttu in a nuvella, è chì no ritruvemu ripittuti middi volti, à a manera d’una litania, in quantu testi di Lovecraft :

- I mùsichi disgustanti tirati da pìfani o cialameddi mistiriosi annunciani l’affaccata di u spaventu.
- Una sfaccion di locu appronta a sparizioni di l’umanità.
- Unu stolu d’aienti disumanizati viaghjani incuscenti versu a morti.
- Un parsunaghju cintrali mori in i peghju strazii pussìbuli, fendu certi gneri atroci, è lampendu i brioni insuppurtèvuli.
- A minaccia dormi in un mondu di pantaniccia è d’acqua (invinimuci chì Cthulhu stessu ghjaci in fundu di l’Uceanu).
- Infini una cunfruntazioni sempiterna esisti trà u mondu bassu di l’òmini è i forzi còsmichi, o abissali, di i divinità o di i dimonia.

Annant'à HP Lovecraft Cthulh10

Eccu, mi ci voli dunca à compia, è postu ch’e’ ni ghjungu à a fini di ‘ssa pìccula intarvinzioni, è ch’e’ parlu di a nuvella, ùn mi possu impidì di lacavvi cù ‘ssa frasa furmidèvuli chì chjudi tutti sti categurii stilistichi ch’aghju pricisatu, una frasa amblemàtica s’e’ possu dì di a scrittura di Lovecraft, è ch’ugni scrittori avaria vulsutu caccià un ghjornu da i so matriculeri : « St’umbra schifizzosa paria à u me spìritu sbandatu un ritrattu mustruosu, una caricatura prascita sciuta da un sunniacciu, una figura sacrileghja di ciò ch’era statu Denys Barry. »

« Di ciò ch’era statu Denys Berry »… pinseti. In u spaventu di Lovecraft, l’omu sacrificatu, l’omu minuzzatu perdi a so umanità, è duventa solu… una cosa, calcosa, un affari senza nomu, senza parolla pà discriva u so statu, duventa l’Indicìbuli, « the Unnamable »… È à traversu u sunniacciu, à traversu a scimizia, cumparisci dunca tuttu ciò chì u spiritu rifusa di furmulà, o chì a lingua s’intardisci di dì. Stunanti chì ciò chì ci ferma u più, à a surtita di st’universu infinitu di parolli, stu furmiculaghju d’aghjettivi varii à più pudè, stunanti chì a figura stilistica a più prisenti ind’è guasgi tutti i littori quandu si compii à H.P.Lovecraft, fussi ghjustappuntu a putenza di ciò ch’iddu piazzaia… al dilà di a sprissioni, al dilà di ciò chì ugni linguaghju umanu pudarà mai discriva.


Dernière édition par Agustinu Power le Dim 26 Fév - 12:01, édité 4 fois
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Annant'à HP Lovecraft Empty
MessageSujet: Re: Annant'à HP Lovecraft   Annant'à HP Lovecraft EmptyDim 26 Fév - 11:50

Puttana, hè longu l'affari !
Revenir en haut Aller en bas
 
Annant'à HP Lovecraft
Revenir en haut 
Page 1 sur 1

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Quandu l'inchjostru sumena :: Littura, critiche literarie-
Sauter vers: