ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
Le deal à ne pas rater :
Où acheter la display japonaise One Piece Card Game PRB-01 One Piece ...
Voir le deal

 

 Cronichi di i cunfini

Aller en bas 
+9
OZZI
SERRA
ghjiseppa
Isulanu
u ghjudice
Sumenta
Circione
Ruclinonu Solechjari
Ghjuvan Filici
13 participants
Aller à la page : 1, 2, 3, 4, 5  Suivant
AuteurMessage
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyMar 28 Fév - 2:43

A Luna sarà chinesa

Da 1969 à 1972, dòdici òmini ani marchjatu annant’à a Luna, tutti americani. Era ben sicura à i tempi di a Guerra Fretta, è i dui putenzi spaziali di l’èbica, a Russia è i Stati Uniti, si faciani cuncurrenza pà essa a prima nazioni à pona un pedi annant’à u satellitu di a Tarra. I Russii aviani marcatu u primu puntu cuncirnendu a cunquista di u spaziu, inviendu u cusmunotu Yuri Gagarin in u spaziu (1961), è ublichendu i so numici yankee, pà a prima volta, à ricunnoscia chì l’Unioni Suvietica era intruta in una mudernità chì pudia trapassà i pussibilità di l’astronòtica americana. Ma l’affrontu fù di poca durata, è u prisidenti Kennedy, in un discorsu di 1962 firmatu cèlebru (« We choose to go to the Moon »), annunciò chì l’America saria a prima putenza à riescia à purtà un omu annant’à a Luna, è quissa nanzi à a fini di u dicenniu. A scumissa, abbastanza sfruntata, si rializò cù i missioni Apollò, è u sbarcamentu di l’astrunoti Neil Armstrong è Buzz Aldrin annant’à l’astru selenu di luddu 1969.

Cronichi di i cunfini Kenned10
U prisidenti Kennedy annuncendu a cunquista di a Luna à l'università Rice di Houston in 1962.

Malgradu a riescita di 6 missioni Apollò, i ristrizzioni bugetarii missini un tèrmini à ciò ch’iddu cunveni oghji di chjamà « a prima cunquista » di a Luna. È dipoi a missioni Apollò 17, di dicembri 1972, più nimu hè vultatu à visità u nosciu satellitu. Pò parè incridìbuli, ma ciò chì l’Americani aviani missu menu i deci anni à rializà, più nimu hè parvinutu à riprudùciala mentri i quaranta ùltimi annati. Nè i Russii, chì ani rinnunciatu dopu à a so « disfatta » di l’anni sissanta, nè l’Auropa, duvintata puri putenza spaziali in u frattempu (capaci par esempiu di gistiscia un vettori com’è a fusea Ariana, o di pona pà a prima volta una sonda annant’à Titanu, u satellitu di Saturnu). Ci fù bè un’ ùltima prova di sfida americana, quandi u prisidenti George W. Bush pruvò di fà sunnià à un ritornu di l’Americani annant’à a Luna, cù un prugrammu ambiziosu intitulatu Custiddazioni, ma u so successori, Barack Obama, dicisi d’abbandunallu dopu à i difficultà nati da a crisa finanziera di 2007.

Cronichi di i cunfini Apollo10
A jeep lunaria d'Apollo 17, ùltima missioni annant'à a Luna (1972).

Ma a cursa à a Luna ùn hè puri finita. Dipoi una quindicina d’anni, sò i Chinesi chì si sò affirmati com’è a terza putenza spaziali daretu à i Stati Uniti è a Russia. A China, forti d’una crèscita ecunòmica di 9%, è forsa a sola chì fussi sempri purtata da u dogma nicissariu pà varcà i so propii lìmiti, sarà certamenti l’attori principali di a « siconda cunquista » di a Luna. U prugrammu spaziali chinesu hè ghjà beddu avanzatu : in 2003 u taikunotu Yang Liwei fù u primu Chinesu à andà in u spaziu, cù u veìculu Shenzhu 5, è in 2011 fù missa in òrbitu terrestru una pìccula stazioni spaziali, Tiangong 1, primu passu versu a rializazioni d’una grandi stazioni nanzi à 2020. Ma l’ughjettivu annunciatu da l’agenza spaziali chinesa hè bè a Luna. Dui sondi sò stati lanciati in 2007 è 2010 pà studià l’astru lunariu (Chang’e’ 1 è Chang’e’ 2), è d’altri suvitarani sin’à a fini di u dicenniu, cù a missioni di ripurtà nant’à a Tarra pezzi di tarrenu di u satellitu. Dopu pudarani cumincià i boli abitati, forsa versu 2025 o 2030. Nisciun altra nazioni, par avali, privedi di fà meddu. Tandu, è pà un pezzu di sicuru, a Luna sarà chinesa. Ci saria dunca una nova raghjoni, cridìbuli, di sunnià à un ritornu di l’omu annant’à Luna, ma u prughjettu chinesu ùn hè micca chè scentìficu, par disgrazia. I disiderii cumirciali – cù u sfruttamentu di l’helium 3, chì pudaria nutriscia in energia i cintrali nuclearii di a China – ùn sò mancu piattati da l’autorità, è u scopu militaru hè dinò affirmatu di manera aparta, cù una basa spaziali capaci di lancià i missili annant’à tutti i punti scelti di a Tarra… È tandu si risicaria ancu di veda u sonniu selenu trasfurmassi in veru sunniacciu terrestru.

Cronichi di i cunfini Taiko10
A squatra di taikunoti chì rializò a prima surtita chinesa in u spaziu, in 2008.
Revenir en haut Aller en bas
Ruclinonu Solechjari

Ruclinonu Solechjari


Messages : 518
Date d'inscription : 27/02/2012
Localisation : Casinca

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyMar 28 Fév - 8:37

Infine u ritornu di l'Anciclupedia di i Vanochji (c) !! felice
Revenir en haut Aller en bas
http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyVen 2 Mar - 12:33

A rivuluzioni di l’esopianetti

A scuparta di Plutonu, in 1930, chjudia un capìtulu chì monda cridiani difinitivu, o impussìbuli da arricchiscia pà l’òmini di u XXu sèculu : quissu di a cunniscenza di u sistemu sulariu, è di i pianetti chì u cumpuniani. Da l’Egizziani à no, 4000 anni erani passati, 4000 anni pà apprufundiscia è tuccà i lìmiti di a cunniscenza di ‘ssu spaziu vicinu, ma à tempu immensu, ind’è chì no evuluemu. 4000 anni infini pà, da u caldu Mercuriu à i cunfini ghjacciati di u nìvulu d’Oort, ùn cuntabilizà chè 9 pianetti. Trà qualissi ben intesa a noscia, a Tarra, un locu ùnicu è maraviddosu chì u nosciu stintu autocintratu ùn pudia imaginà chè com’è u solu locu di vita pussìbuli in tuttu l’universu. Infini, i millai d’annati par misurà chì, al dilà di u nosciu sistemu misareddu, i nosci tècnichi dèbbuli ùn ci pirmittiani micca di sapè ciò chì si piattaia culà in l’infinitu, à l’umbra di a strana materia nera, in i circundarii mistiriosi di l’altri stiddi, à u cori stessu di a Galassìa…

I rivuluzioni i più maiori si passani anch’iddi à l’appiattu. È a scuparta di i primi pianetti « strassularii » fù una falsa scuparta, vinuta cù u gustu acervu di a disfatta. L’omu chì invintò ‘ssa rivuluzioni, chì scrivisti ‘ssu primu intròitu à u libru senza fini di a cunniscenza di l’Altri Mondi, fù un circadori pulunesu chjamatu Aleksander Wolszczan. Anzianu cummunistu, affidatu à i sirvizii sicreti di u so paesu, ùn avia micca tuttu à fattu u prufilu d’un eroi di i tempi muderni, nè forsa a rispittabilità puliticamenti curretta ch’iddu s’aspittaia da un geniu di a scenza dopu à a caduta di u muru di Berlinu, à u mumentu stessu di u trionfu di u liberalismu è di l’intruta di u mondu mudernu in a « fini di a Stodia », una teuria chì, à l’imàghjina di a visioni di i scèntifichi di tandu, scumittia chì i lìmiti di l’evuluzioni suciali – o spaziali – erani stati tocchi. Ma a Stodia ùn era finita, è i porti di l’universu s’aviani da spalancà di colpu, à modu trimendu è dulurosu. Hè in ghjiru à un pulsar, una stidda morta, chì l’astrunomu pulunesu scupristi in 1992 i dui primi pianetti for di u nosciu sistemu. Ghjà in 1990, Wolszczan avia pussutu binifizià d’un tempu curtu pà i so studii à u radiotelescopu d’Arecibo, annant’à l’isula americana di Porto Rico, è n’avia prufittatu pà scopra, dunca, u pulsar PSR B1257+12. Dui anni dopu, u studiu di u stessu ughjettu cilestu li palisò uni pochi d’anumalii ch’ùn pudiani vena chè da a prisenza di dui pianetti urbitendu in ghjiru à ‘ssa stidda à neutronu. Era una nutizia impinsèvuli : a prima usservazioni di pianetti for di u sistemu sulariu, ma in un locu cussì pocu clàssicu, cussì imprubàbili par raportu à ciò ch’iddu s’aspittaia, un locu dinò cù un nomu chì mancaia par troppu di glamour è di rumantismu, chì a cumunità scentìfica mundiali firmò senza riazzioni. Peghju, u dùbbitu è i scherzi intacconi a credibilità di a scuparta, malgradi una publicazioni in a rivista Nature, puri di i più sedii è di i più stimati in u duminiu di i scenzi. È par disgrazia l’effettu d’annunciu fù un fiascu, u silenziu presi a sèguita, è l’anzianu agenti di a pulizza sicreta di Jaruzelski vultò cussì prestu à u so bughju. Piccatu. Subratuttu chì a data, simbòlica, cuincidaia d’incantu cù i fistighjeri di i 500 anni di a scuparta d’un altru nuvellu mondu da u Ginuvesu Cristofanu Culombu…

Cronichi di i cunfini Psr10
U sistemu di u pulsar PSR B1257+12, indu funi trovi i dui primi esopianetti in 1992 (oghji si sà chì i pianetti in ghjiru à 'ssa stidda sò o mancu quattru)

Più prisintèvuli erani forsa l’astrofisiziani Didier Queloz è Michel Mayor, dui Sguìzzeri chì annuncioni in 1995 chì a « prima » pianetta strassularia era stata scelta à parta da l’Usservatoriu di l’Alta Pruvinzia. A nova pianetta, un mostru caldu da paragunà à Ghjupiteriu, gravitaia à 48 annati lumi di a Tarra, in u sistemu di a stidda 51 Pegasi. Fù dittitata suvitendu u mètudu di i vitezzi radiali, sempri aprudatu à l’ora attuali, è chì cunsisti à analizà i variazioni di u lumu d’una stidda, pà sapè s’iddi sò influinzati da a prisenza d’un astru in a vicinanza. Ed era ben intesa u casu pà « l’esopianetta » 51 Peg b, cussì batizata à usu bàrbaru – com’è tutti quissi scuparti pà a sèguita – nanzi chì u numìgnulu ufficiosu di Bellerophon li fussi attribuitu pocu fà. Infini, pà u colpu a cumunità scentìfica, i rivisti spicializati, i media di tutti i modi si scatinoni pà salutà l’evenimentu, è filicità i dui astrunomi d’avè pirmissu, i primi, ‘ssu nuvellu « passu di ghjiganti » pà l’umanità…

Ed era vera chì a scuparta di Queloz è Mayor apria un’ arghja nova pà a cunniscenza di l’altri mondi spaziali. Dipoi, più di 700 esopianetti sò stati ufficializati, è 2000 ghjà usservati – subratuttu da u novu telescopu Kepler – aspettani a so cunfirmazioni. Sò mondi cù una diversità chì nimu avaria pussutu imaginà, certi tamanti è ricuparti di gasu, viaghjendu à tocca à tocca cù a so stidda, d’altri bagnendu in i lavi, eterni inferni pronti à fassi divurà da l’astru chì l’abbaraculighja, d’altri dinò cù un’ atmusfera di vapori d’acqua, veri pianetti uceani ma indu i lìquidi sariani in unu statu supercrìticu chì c’era scunnisciutu sin’ad avali, d’altri infini sò pari à a Tarra, o li s’assumiddani più o menu, è viaghjani in a zona d’abitabilità di u so sistemu, aspittendu forsa chì a signatura di a vita ci fussi palisata un ghjornu da l’astrunomi…

Cronichi di i cunfini Pegasi11
Vista d'artistu di l'esopianetta 51 Pegasi b, scuparta in 1995.

‘Ssi mondi, diversi è carchi à prumessi ch’iddi sò, funi scuparti pà a prima volta in 1992 da un Pulunesu ch’ùn sapisti micca, o ch’ùn pudia micca, fà capiscia l’impurtanza di ciò ch’iddu vinia di svilà à u mondu. È duvistini aspittà chì dui Sguìzzeri, forti d’un’ altra raprisintazioni, puliti d’ugni ambiguità, più di u so tempu pà dilla chjara, li dessini trè anni dopu un’ esistenza cridìbuli è accittèvuli. Comu ùn pinsà micca, tandu, à ciò ch’era successu cinqui sèculi nanzi, in 1492, à u mumentu di a scuparta di l’America ? Culombu, u prima, missi u pedi annant’à u novu cuntinenti, po’ s’impuzzò in i so falsi certitùdini, a so avidità, è infini in a disgrazia è l’infamia. Vespucci, iddu, capisti ciò ch’iddu s’era trovu, è firmò par mai com’è « l’invintori » di u nuvellu mondu, à tal puntu ch’iddu fù iddu à lacalli u so nomu… Stunanti, ‘ssa stodia chì si ripeti, è chì ci ramenta quantu i più grandi rivuluzioni fermani inghjusti è implacàbili pà i so primi attori.
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 0:00

L’ànghjuli di Vènera

A vita. Eccu a quistioni maiori, tantu filusòfica chè propiu scentìfica, chì faci matriculà l’astrunomi dipoi i sèculi. Scantà u quistiunamentu annant’à a vita, à nomu di l’irraziunali, o di a fantasia, è vulemu bè dì di a vita in altrù, for di a Tarra, saria com’è di nigà a pulsioni primiera chì boca l’omu versu u Spaziu. Da i primi usservatori di l’Antichità à no, hè quissa a chièstula maiò, chièstula fundamintali è ingusciosa : sapè sì no semu i soli à campà in l’universu. Par avali a risposta chì s’imponi hè bedda chjara : i cundizioni di a vita, di u so sbuccià, di a so prisenza affirmata, ‘ssi cundizioni ùn sò prisenti chè annant’à a noscia pianetta, a Tarra, u solu locu chì senza cuntesta – è par forza – a vita ci hè accirtata. Ma puri a visioni di i scentìfichi hà oghji evuluatu, è u discorsu annant’à i pussibilità di scuntrà formi di vita, è micca chè in i cunfini i più alluntanati, micca chè suvitendu u solu mudellu tarrestru, ‘ssa visioni cunnosci certi sfumaturi di i più intarissanti. Meddu : hè ‘ssa prublemàtica chì cummanda i missioni scentìfichi i più ambiziosi di i nosci tempa.

È senza andà sin’à spiculà annant’à i pussibilità arrigalati da i novi cuntrati chì s’aprini oramai à a noscia cunniscenza, ma troppu luntani par palisà i so sicreti – com’è par esempiu i circundarii mistiriosi di l’esopianetti – hè bè u nosciu sistemu sulariu chì s’affirma com’è u locu u più favurèvuli pà truvà un ghjornu a vistica cussì ricircata. U sistemu sulariu parchì quì vicinu, manenti ancu, è subratuttu monda più divirsificatu chè ciò chì s’era pinsatu sin’ad avali. Un’ equazioni, chì s’appoghja annant’à a sola spirienza chì no t’avemu di a vita – a noscia – ci boca à circalla indu chì l’acqua hè prisenti, è subratuttu l’acqua lìquida. Oghji, a sapemu, l’acqua hè bè dapartuttu in l’universu, ma sì no l’avemu scelta sutt’à a forma di ghjacciu, o di vapori in l’atmusfera d’altri pianetti, hè a forma lìquida chì pari di vulessi fà di i più rari. Ma raru ùn voli micca dì inesistenti, è i scuparti di i trenta ùltimi annati ani rivuluziunatu in ‘ssu duminiu tuttu ciò chì no sapiamu, è tuttu ciò chì no pudemu aspittà à parta da ‘ssi cunniscenzi novi.

Cronichi di i cunfini Europe10
Raprisintazioni artìstica di l'uceanu d'Auropa, un satellitu di Ghjupiteru.

L’acqua lìquida, ùn la truvaremu indocu annant’à a surfazia di calchì astru ch’iddu fussi di u nosciu sistemu. Ma purtanti esisti, senza dùbbitu, in certi cundizioni particulari chì oramai ci tocca à piddà in contu. Ghjà annant’à Auropa, un satellitu di Ghjupiteru appena più minori chè a Luna (3121 km di diametru contr’à 3474 km), emu capitu ch’un veru uceanu d’acqua salita si piattaia sutt’à una crusta di ghjacciu sdrisgiata com’è a noscia Banchisa. A intarrugazioni hè di sapè quantu hè spissa a prutizzioni di ghjacciu d’Auropa, ma i stimazioni vani da 30 à 10 km sicondu i spicialisti, cù forsa i loca menu spissi à u niveddu di l’equatori. L’uceanu stessu faria 100 km di prufundori, è saria abbastanza caldu, o riscaldatu in certi zoni, pà favurizà a nàscita d’una vita. Hè d’altrondi dui volti più maiori chè tutti l’uceani di a Tarra arriuniti ! Hè dunca talmenti presa in cunsidarazioni ‘ssa pussibilità d’una vita stratarrestra annant’à Auropa chì i missioni di splurazioni futuri duvariani parta versu 2020, piddendu a sèguita di a sonda Galileo chì, in 2003, palisò l’esistenza di l’uceanu chì no evuchemu. Dopu, i scentìfichi fecini chì a sonda si lampessi da par idda in l’atmusfera di Ghjupiteru, è quissa pà schisgià una cuntaminazioni d’Auropa par via di i batterii tarrestri…

Ma Auropa ùn hè mancu u solu locu di u sistemu sulariu à prisintà i cundizioni prupizii à a nàscita di a vita. Si supponi par esempiu ch’un uceanu, o più esattamenti i mari, esistariani dinò sutt’à i ghjacci d’Enceladu, una luna attiva di Saturnu, indu i geyser sò stati visti à u polu miridiunali. È d’altri satelliti com’è Callistu o Titanu pudariani piattà anch’iddi un uceanu luntanu sutt’à a so crusta ghjacciata, ancu puri sì quì i cundizioni di l’affacchera d’una vita micrubiana parini appena più diffìciuli. Infini, cuncirnendu l’ùltimu mintuvatu, ùn hè mancu tantu a prisenza di l’acqua lìquida chì intarrughighja a cumunità scentìfica, ma u fattu chì Titanu, astru veramenti maiori di più di 5000 km di diametru, fussi u solu locu for di a Tarra indu i lavi è i mari lìquidi siani prisenti in surfazia. Ma sò infatti lavi d’ettanu o di mettanu, alimintati sicondu i staghjoni cù i piuviti di a stessa cumpusizioni. Sì no pricisemu u fattu chì Titanu pussedi dinò un’ atmusfera zippa fatta d’azottu à 98%, truvemu quì i cundizioni i più vicini à ciò ch’iddu ci fù annant’à a Tarra quandu a vita ci nascisti, 3 o 4 migliarda d’annati fà. L’ipòtesi ch’una vita batteriulògica fussi prisenti annant’à Titanu faci chì l’Americani è l’Auropeani ani missu i so forzi in cumunu pà mandà una grossa spidizioni rubutizata, « Titan Saturn System Mission », chì duvaria parta à a fini di u dicenniu, è tucca u satellitu à l’orizonti 2030. Pacenzia dunca, ch’uni pochi di risposti l’avaremu tandu.

Cronichi di i cunfini Titan-10
Mudellizazioni rialista d'un lavu di mettanu o d'ettanu lìquidu annant'à Titanu, satellitu di Saturnu.

Ma comu evucà a ricirca di a vita in u nosciu sistemu senza parlà di Marzu, è sapendu chì tutti i spiranzi sò piazzati in quissa pianetta chì, à modu rigulari, hè a più vicina di a Tarra (55 miglioni di km). À prima vista, Marzu hè un disertu infinitu, una pianetta prisintata in generali com’è sicca, ma quantunca cù dui calotti pularii fatti di ghjacciu di carbonu in surfazia, è forsa di più di 15% dinò di ghjacciu d’acqua (monda di più pà certi spicialisti chì pensani chì i quantità sprupusitati d’acqua ghjacciata si piattariani sutt’à una cuprèndula carbònica). Una prisenza di l’acqua, in tutti casi, oghji cunfirmata ancu in l’altri rigioni di a pianetta, ancu puri s’idda si piatta – sempri ghjacciata – sutt’à a pulvariccia russa è ussidata chì dà à Marzu u so culori cussì cèlebru. Ma un’ acqua chì, in certi cundizioni, pudaria curra par poca durata, sdrughjindu sutt’à una sciappa di ghjacciu riscaldata da u soli. È certi fottò di i più sedii attestani di ‘ssu fenòmenu. A vita pussìbuli annant’à Marzu, dunca ? Ferma sempri diffìciuli d’èssani cunvintu, o mancu s’iddu si fighjola i cundizioni attuali annant’à a pianetta, ma inveci a prubabilità d’una vita passata, à u mumentu chì Marzu era ricupartu d’un uceanu d’acqua – più di 3 migliarda d’annati fà – ùn hè mancu appena scantata da l’astrunomi, è u dibàttitu hè ancu statu rilanciatu pocu fà, cuncirnendu una vita attuali, quandi una squatra di circadori australiani hà dimustratu chì Marzu pudia essa abitèvuli ma… suttitarra, è più esattamenti da 7 à 36 km in prufundori sì a purusità di a pianetta hè quissa chì no imaginemu. Veni à dì chì, in certi sàpari è inzìculi di u so tarrenu prufundu, Marzu pudaria permetta chì l’acqua lìquida è a timparatura dulci siani prisenti quant’è nant’à a Tarra ! Un paradisu pà una vita micrubiana, ma chì par avali nimu hè andatu à svirghjinà cù u so zapponu…

Ma si pudaria ancu chì a vita ci sbucchessi di colpu, indu ùn l’aspittemu micca, in certi cundizioni ch’ùn pudiamu priveda. Senza acqua lìquida, senza surghjenti di calori favurèvuli, luntanu da i cuntesti clàssichi chì a Tarra ci imponi d’imaginà… È tandu pinsemu à a pianetta Vènera, a più vicina di a Tarra, 45 miglioni di km, quissa chì li risembia u più dinò in murfulugia, cù 12 000 km di diametri, ma a menu fraquintata dinò da i sondi tarrestri, par via di i so cundizioni infirnali di surfazia : una atmusfera carca à timpesti, centu volti più zippa chè quissa di a Tarra, una timparatura di 490°, è una prissioni di 90 bar chì ci sfracicaria di colpu com’è chì no fussimu stati furmìculi, infini un’ attività vulcànica di i più intensi, cù fiumi di lava à 1000°… Ma quissa hè par ciò ch’idda ci rigala Vènera à u niveddu di u tarrenu, o in a so atmusfera bassa, chì in altitùdina i cundizioni sò altri, è ancu par dilla franca, si poni prisintà sutt’à una forma accittèvuli. À 50 km d’altezza, par esempiu, i ballò meteò lacati da i sondi suviètichi vegà, in 1985, misuroni i timparaturi chì andaiani da 30° à 40°, cù una prissioni da paragunà à quissa prisenti annant’à a Tarra. In a stessa zona, si scupristi dinò chì l’acqua era prisenti à 25% (à mezu à un bagnu pocu accuglienti, hè vera, cumpostu subratuttu d’àcidu sulfùricu). Infini, un fènomenu di i più strani, è par avali firmatu senza spiicazioni, fù usservatu à 80 km d’altitùdina, subra à a sciappa maiori di i nìvuli : « calcosa », suvitendu a furmulazioni di u spicialistu Charles Frankel*, ingutti à ‘ssu niveddu a mità di l’energia ultraviuletta vinuta da u Soli, un pocu com’iddi facini i pianti annant’à a Tarra. ‘Ssa bizarraria, unnancu spiicata, pudaria avè un’ orìgini biulògica sicondu à uni pochi di scentìfichi, è tandu ci truvariamu davanti à una forma di vita di i più strani, di i più impinsèvuli sì no ci fidemu à i schemi i più raprisintati oghji da l’esobiulugia. Una vita chì bularia – sutt’à chì forma ? – in i stesi vintosi di Vènera, aspittendu chì i missioni futuri stabilissini ciò chì saria l’evenimentu maiori di l’insembu di a noscia Stodia : u primu cuntattu.

Cronichi di i cunfini Venus210
Vènera hè un infernu, ma si pudaria chì una prisenza biulògica bulessi in a so atmusfera alta.

Ma da st’ànghjuli imprubàbili di Vènera à i pussìbuli criaturi amfìbichi d’Auropa, da l’eventuali batterii marziani à i microbi tichji à mettanu di Titanu, par avali ni semu sempri à spiculà. Nisciuna prova di vita hè stata arricata, è nienti hà vulsutu bruddicà davanti à i radar di i nosci sondi intrèpidi. Ma una cosa hà avanzatu, à for è à misura chì l’ignuranza di u Cosmu pirdia u tarrenu, un’idea chì paria scema fin ch’ùn aviamu imparatu a pirmanenza di i stessi règuli univirsali di a fìsica chì ci inturniighja : ciò chì hè pazzia hè di creda chì no sariamu ùnichi, è soli in tuttu l’universu. Sì a vita hè nata quì, è sì i cundizioni pà a so cumparizioni parini d’essa cussì prisenti in tuttu u sistemu sulariu, voli dì certamenti chì, più chè d’essa prubàbili, si pudaria chì a vita sighi infatti "a règula". D’ùn pudè veda oghji ciò chì d’evidenza hè unniprisenti, eccu ciò chì ci duvaria renda ùmili, in l’accittazioni di i nosci lìmiti, è di a noscia vera diminsioni in quissa immensità fatta à miglioni di migliarda di sistemi altri, è di pianetti chì, par piatti ch’iddi fermani, esistini bè. È oghji quissa l’emu capita.


*Quissa hè pà a cacciata annant’à Wikipedia, o Circiò.
risa


Dernière édition par Ghjuvan Filici le Lun 5 Mar - 0:31, édité 2 fois
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 0:14

era per muntatti a seca...
a sapia po ch'è tù era un spizialistu d'Enceladu.

Belle cronache o Ghjuvan Filì.
ditone
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 0:21

Bah... Mi campu più à fà 'ss'affari chè à mettami di nasu in i currizzioni... :|
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 6:15

Circione a écrit:
era per muntatti a seca...
a sapia po ch'è tù era un spizialistu d'Enceladu.

Belle cronache o Ghjuvan Filì.
ditone


Magnifica! evviva
Revenir en haut Aller en bas
u ghjudice

u ghjudice


Messages : 200
Date d'inscription : 26/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 7:33

Chì tanti Michel Chevalet.
Revenir en haut Aller en bas
Isulanu

Isulanu


Messages : 229
Date d'inscription : 03/03/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 10:10

Ghjuvan Filici a écrit:
Bah... Mi campu più à fà 'ss'affari chè à mettami di nasu in i currizzioni... :|

È hè dinù una campa di leghjeti!
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 13:11

Iè, hè vera... ma ùn hà alcun meritu Ghjuvan Filice...








Hè un Marzianu! Cronichi di i cunfini Alien2
Revenir en haut Aller en bas
Ruclinonu Solechjari

Ruclinonu Solechjari


Messages : 518
Date d'inscription : 27/02/2012
Localisation : Casinca

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyLun 5 Mar - 13:28

Ancu essendu marzianu (cosa ch'ùn negu micca), ci vole à passà tempu à scrive.
Revenir en haut Aller en bas
http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net
ghjiseppa

ghjiseppa


Messages : 14
Date d'inscription : 06/03/2012
Localisation : Petralba / Pigna / Bastia.

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyMer 7 Mar - 15:28



ùn mi piace micca tantu issu tipu di scrittura :oops:


ùn mughjate micca hè solu u mo parè :oops:
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyMer 7 Mar - 16:30

ghjiseppa a écrit:


ùn mi piace micca tantu issu tipu di scrittura :oops:


ùn mughjate micca hè solu u mo parè :oops:

hè bè di dà u to parè...
ma saria bè di spiicà — ancu in corte parolle — u perchè.

à mè ciò chì mi piace in ste cronache, è chì mi pare ancu una nicissità assuluta
hè di vene ghjugne a nostra lingua induv'è tù ùn l'aspetti micca, ancu in Enceladu.

a forza di GF hè quessa.

ma forse hè ghjustamente quessa chì ùn ti piace micca?

Revenir en haut Aller en bas
SERRA

SERRA


Messages : 994
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyMer 7 Mar - 17:30


umbè , à me mi passiuneghja salutu2 . ste cronache so u nostru "science et vie" à usu corsu ditone
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyMer 7 Mar - 17:37

ghjiseppa a écrit:


ùn mi piace micca tantu issu tipu di scrittura :oops:


ùn mughjate micca hè solu u mo parè :oops:


O Ghjisè, nè mughjaraghju, nè lamparaghju quì tuttu ciò ch'e' pensu di sta infrasata.

Ma par mè ùn hè micca un parè, ùn hè nemmancu una critica, ùn hè nudda. Fora chè un pocu di vilenu gratisi. È quandu i cosi sò gratisi ùn mi piacini micca.

Chì i cosi siani chjari : ùn aspettu nè lodi nè sgrinfiati gratisi. Mettu 'ssi testi quì parchì mi piaci à falla, è chì 'ssu novu situ u vicu solu com'è un locu di spartera. Piddu annant'à u me tempu, è quissa prima par via di l'amicizia è di u piaceri, ma 'ssi ancu di parlà di u spaziu hè troppu, u me tempu u possu cunsacrà à altr'affari, senza prublemu.

A so, certi ani da dì quì ch'ùn accettu micca a critica. Eh bè nò, ùn l'accettu micca. L'accettu in i spazii è i mumenta chì li sò cunsacrati, risirvati. L'accettu quand'aghju cacciatu un libru, ch'hè publicu, è chì u littori hà pagatu pà avellu in manu. L'accettu dinò quand'hè argumintata, micca quand'idda affacca com'è una stilittata in i costi.

È quì u locu ùn mi pari d'essa didicatu à st'affari. Ùn mi pirmettu micca, eu, di cumintà à quel versu i testi chì mi piacini menu in d'altri rubrichi, o ch'e' vicu com'è simplici amusamenti, o chì sò arrigalati pà u piaceri. U sensu di 'ssu locu ùn mi pari micca d'essa quistu quì.

Infini, forsa ch'e' mi saraghju arrizzatu cù u gattivu pedi, oghji, ma cumenciu à avenni una tichja di tuttu 'ssu feli sempiternu chì ci tira pà u bassu. S'e' ùn mi sentu micca ubligatu di duvellu suppurtà, credu ch'ùn lu suppurtaraghju micca.
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyMer 7 Mar - 18:20

ci vole à dumandà à Ruclì di fà ci un smiley "ùn mi piace micca" à usu fb dopu à quellu mipiace risa

hè vera ch'ùn sò micca scritti fatti per a critica. per contu meiu trovu assai piacè à leghje li perchè chì u spaziu hè qualcosa chì mi passiuneghja è ancu perchè chì ghjè un'antra manera d'avè accessu à a lingua corsa, di leghje la in un cuntestu più attuale. sarebbe ora di vede d'altre cose chè testi nant'à a tribbiera o i mazzeri :twisted:

quandu leghju ste cronache ùn ampargu più u corsu, ùn aghju più a lingua in capu, ampargu infurmazione nant'à u spaziu è leghju un puntu di vista.
Ghjiseppa hà fattu ben di dà u so parè. mancanu solu l'argumenti. senza elli ùn si capisce micca troppu u sensu di stu cummentu (bon hè vera chì quandu vecu certi cummenti chì lasciu eiu mi dicu chì ùn ci vole tantu à circà à capisce certe volte clown )
Ghjuvan Filici hà avutu a ragiò dinù di dì ciò ch'ellu pensa...

Revenir en haut Aller en bas
OZZI

OZZI


Messages : 9
Date d'inscription : 02/03/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyJeu 8 Mar - 11:55


Salute à tutti

AAAh da ch'elli m'anu cacciatu da a mo cascia di ghjacciu sò vultatu in paese....popopo vecu chì fora di ciò ch'è vo chjamate a "mudernizazione" (pocu mullizzu sì!) i Corsi ùn anu cambiatu tantu dipoi l'Età di petra. Aghju cruciatu ùn sò quantu facciacce cum'è a meia pè 'ssi carrughji!
ùn anu cambiatu nemmenu pè e letiche. A rimarca di Ghjiseppa mi ramenta quand'elli mi pigliavanu à petrate chì disignava ind'e sappare!
(ci vole à sapè ch'in più di i mo "impiastri" prufittava quand'elli eranu tutti à caccia per fammi e so moglie! Hè cusì ch'aghju avutu à fughje sin'à sti lochi persi di l'Alpe, ma m'anu chjappu per daretu sti vigliacchi!)

Una cosa hè cambiata : e donne a si chjudianu tandu, ùn davanu u so parè nantu à n'importa chè, mancu per l'amore : e pigliavamu quand'ella ci paria. Oghje dicenu ch'è a ghjurnata di a Donna? Chì hè sta invenzione, mi stuneria ch'elli sianu Corsi à avè inventatu una cunneria cum'è quessa?

Vogliu dì un antru affare : à mè omu prestoricu, mi piace assai sta cronica spaziale! per divertiscemi ind'a morte (chì si sà, hè longa l'eternità) aghju spassighjatu dapartuttu à mezu à e stelle è cunnoscu i lochi. Eiu mi campu cù sti scritti è m'inchietu dinù di sapè chì i Chinesi si volenu serve di u Spaziu pè a so putenza. Di i mo tempi ùn sapiamu mancu ch'esistia un populu cusì goffu è pessimu!


Cuntinueghja o Ghjuvan Filì è attente à e petrate!
Revenir en haut Aller en bas
ghjiseppa

ghjiseppa


Messages : 14
Date d'inscription : 06/03/2012
Localisation : Petralba / Pigna / Bastia.

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyVen 9 Mar - 14:47



PIOMBU !!!

pocu tazzu pè un parè ! scusatemi allora !


hè vera ch'ùn aghju micca datu argumenti è chì l'affare merita ghjustificazione, allora colpa mea, ma quantunque ......

Allora eccu :

Aghju lettu u vostru testu sanu ben intesu, l'aghju lettu incù primura. Quandu dicu ch'ellu ùn mi piace micca, u scobu ùn hè micca di lampà " a critica gattiva " o " u mo velenu " o ancu " di tirà à u bassu " ( isse parolle m'anu fattu propriu piacè vi ringraziu ).
Era solu, chi eiu ùn sò micca troppu sensibule à una scrittura " muderna " chì conta a storia pè esempiu.
ùn hè micca affare di storia di mazzeri cum'ella dicia Petra Alta, salutu u fattu chì a scrittura è a lingua avanzeghjinu è ch'elle eschinu di i listessi camini. Ma l'avete dettu incù aghjustatura, u scobu ùn hè nè di lodà nè di biasimà.

Eccu, so menu sensibule à issu tipu di scrittura, eiu preferisciu una storia cù una tessitura narrativa chì mi trasporta è mi face entre ind'è u mondu di u scrittore. Eccu. Hè propriu à a mo personna, ùn vulia esse gattiva o linguaccia, ùn mi permetteraghju maì di ghjudicà a qualità di un opera è ùn vulia ammuscià vi.

Spergu chì sò stata capiscitoghja, scratch scusatemi pè i sbagli di lingua o di grammaria se vulete curreghje i mo sbagli ( cusi eiu impargu ) fatelu puru surrisu

Bona ghjurnata salutu2
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptySam 10 Mar - 17:22

ghjiseppa a écrit:

Eccu, so menu sensibule à issu tipu di scrittura, eiu preferisciu una storia cù una tessitura narrativa chì mi trasporta è mi face entre ind'è u mondu di u scrittore. Eccu.

M'interessa assai ciò chè tù dici quì. S'aghju capitu ben à tè ti piace quandu a lingua serve una storia, a narrazione classica o nò d'un fattu veru o imaginatu. Ti piacenu dinù i chjam'è rispondi (ti ringraziu o Marcu Zuckerberg di fà di noi veri agenti di a CIA basgiu ). Vulia sapè un affare: hè u tema chì ti dirangia? L'aspettu mudernu, scentificu, cuncretu di sta cronica, u fattu ch'ella sorti di l'impiegu classicu di a lingua? Quand'è tù leghji l'articulu d'un giurnale, Corse-Matin, Le Monde o ancu Voici Cool ùn pensi micca à fà u paragone cù scritti di a literatura è entre in u mondu di u scrittore. Perchè fà la in stu casu? scratch. Certi testi esistenu per sparte un'opinione o puru infurmazione. Ùn rilevanu micca di u pathos. A dici ancu tù chì a lingua corsa ùn hè fatta solu per cuntà ciò chì fù a nostra sucietà o a nostra storia. A lingua corsa ùn sarà fatta chè per parlà di pulitica, di macagna, di devianze oghjinche, tuttu ciò chì frastorna u poveru Corsu in u 2012? Ci vulerà sempre à parlà in lingua corsa di sugetti stampigliati "spiritu corsu" è lascià u restu per u francese ? :affraid:
Revenir en haut Aller en bas
Isulanu

Isulanu


Messages : 229
Date d'inscription : 03/03/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptySam 10 Mar - 18:00

O GF, dacci a seguita!
Revenir en haut Aller en bas
Addisperata

Addisperata


Messages : 205
Date d'inscription : 10/03/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptySam 10 Mar - 18:14



Appuntu hè l'uriginalità di a cronaca chì ci campa! hè passiunante quant'è un rumanzu...(hè u mo parè Wink )
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptySam 10 Mar - 22:41

ghjiseppa a écrit:


PIOMBU !!!

pocu tazzu pè un parè ! scusatemi allora !


hè vera ch'ùn aghju micca datu argumenti è chì l'affare merita ghjustificazione, allora colpa mea, ma quantunque ......

Allora eccu :

Aghju lettu u vostru testu sanu ben intesu, l'aghju lettu incù primura. Quandu dicu ch'ellu ùn mi piace micca, u scobu ùn hè micca di lampà " a critica gattiva " o " u mo velenu " o ancu " di tirà à u bassu " ( isse parolle m'anu fattu propriu piacè vi ringraziu ).
Era solu, chi eiu ùn sò micca troppu sensibule à una scrittura " muderna " chì conta a storia pè esempiu.
ùn hè micca affare di storia di mazzeri cum'ella dicia Petra Alta, salutu u fattu chì a scrittura è a lingua avanzeghjinu è ch'elle eschinu di i listessi camini. Ma l'avete dettu incù aghjustatura, u scobu ùn hè nè di lodà nè di biasimà.

Eccu, so menu sensibule à issu tipu di scrittura, eiu preferisciu una storia cù una tessitura narrativa chì mi trasporta è mi face entre ind'è u mondu di u scrittore. Eccu. Hè propriu à a mo personna, ùn vulia esse gattiva o linguaccia, ùn mi permetteraghju maì di ghjudicà a qualità di un opera è ùn vulia ammuscià vi.

Spergu chì sò stata capiscitoghja, scratch scusatemi pè i sbagli di lingua o di grammaria se vulete curreghje i mo sbagli ( cusi eiu impargu ) fatelu puru surrisu

Bona ghjurnata salutu2

rambo O Ghjisè fà attinzioni chì avali m'aghju da annar.... :shock:

Và bè, se pardunata. Ma ti tuccarà à dì :

1. Ch'e' socu un geniu.
2. Ch'e' socu monda più bellu chè Circionu.
3. Chì tù sunniighji di notti d'essa a prima donna à metta u pedi annant'à Enceladu.
4. Chì tù aspetti a me prossima cronica cù un disideriu chì tù porta à l'orlu di a scimizia.

lingua

Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyDim 11 Mar - 4:30

Irlandesi in a Guerra Civili Americana

Mentri a Guerra Civili americana (1861-1865), l’Irlandesi sirvistini in i dui campa, cù u favori raru in l’Unioni di furmà i rigimenti ètnichi, ciò chì andaghjia ghjustappuntu contr’à i raprisintazioni ch’iddu vulia dà u Nordu di a so unità. Ma ‘ssa tullarenza pari d’essa stata un missaghju direttu inviatu à l’Ingliterra, chì mandaia i so furmatori militari à a Cunfederazioni : in casu mai, i Nurdisti erani pronti anch’iddi à armà i futuri libaratori di l’Irlanda contr’à a duminazioni britànica. U sustegnu à u guvernu di Jefferson Davis cumpurtaia pà l’Inglesi un certu prezzu à pagà…

I rigimenti irlandesi funi dunca furmati ghjà à u principiu di a guerra, subratuttu à New York, indu u rigimentu u più cèlebru fù u 69th New York Infantery, cugnumatu u « Fighting 69 », ma d’altri rigimenti o cumpagnii irlandesi funi livati in Ohio, à u Tennessee, in Pennsylvania, à u Connecticut, à u Massachussetts è parichji ancu à u Missourì. A Cunfederazioni s’appughjò dinò idda annant’à l’Irlandesi di i so Stati, chì vidiani in l’avvintura sudista com’è una prefigurazioni di a so lutta futura contr’à l’upprissori britànichi, maestri udiati di a so pàtria nativa. Cussì una dicina di rigimenti, cumpagnii o brigati, cù certi nomi puètichi di i volti (« Sons of Erin », « Emerald Guards »), funi drizzati ancu culà, pà u più in i Stati di a Geurgìa, di a Virginìa o di u Tennessee (Statu taddatu in dui trà i campi upposti).

In ciò chì cuncerna i rigimenti nurdisti, u 69th fù ingagiatu sùbitu à a prima battaglia di Bull Run (battaglia di Manassas pà i Cunfederati) è, rinfurzatu da altri rigimenti pà custituiscia a famosa Irish Brigade, cumbattisti ancu pà a sèguita in i grossi battagli d’Antietam, di Chancellorsville o di Gettysburg. Ma hè mentri a battaglia di Fredericksburg, di dicembri 1862, chì i pèrditi di u rigimentu funi i più imprissiunanti (solu 256 scampati annant’à 1600 suldata). L’irunia fù chì quiddu ghjornu, l’Irish Brigade cummandata da u Brigadieri Generali Thomas Francis Meagher, un naziunalistu chì avia participatu à a rivolta di 1848 contr’à l’Inglesi, fù stirminata da a Ligioni di Cobb, un rigimentu di Geurgìa cumpostu à maiurità d’Irlandesi, è ancu di parichji attivisti di l’IRB (Irish Republican Brotherhoods), un’ urganizazioni clandistina chì militaia pà l’indipindenza di l’Irlanda. A scena siguenti moscia ‘ssa cunfruntazioni tràgica, chì ci faria pinsà à a battaglia di Capri (1808), quandu i Corsican Rangers d’Hudson Lowe risistoni in darru à i suldati corsi di Murat…



Dopu à u disastru di Fredericksburg, ci volsi à aspittà un tempu nanzi di ricustituiscia i forzi di a Brigata Irlandesa, è ‘ssi ricumpusizioni si poni ancu veda in u filmu di Martin Scorsese, Gang’s of New York (2002), un filmu un pocu dèbbuli sicondu no, ma chì moscia quantunca di chì manera l’immigranti erani utilizati com’è carri à cannonu mentri ‘ssu cunflittu. In tutti casi, Meagher persi u cummandu dopu à i so richiesti pirmanenti è un pocu cechi pà ricrutà novi suldati, è fù rimpazziatu da u Brigadieri Patrick Kelly.

Stunanti d’altrondi chì dui di i capi upposti, unu di l’armata di l’Unioni, l’altru di a Cunfederazioni, si sighini chjamati Kelly, è avissini spartutu tutt’è dui una vera rinoma in u so campu rispittivu. U prima, Patrick Kelly, era uriginariu di Tuam, in a Cuntrata di Galway, è cummandò dunca l’Irish Brigade nurdista à a battaglia di Gettysburg (1863). Fù tumbu l’annu dopu, à a testa di i so òmini, mentri u sediu di Petersbourg, circhendu d’abbassà i furtificazioni sudisti. U distinu è l’orìgini di u sicondu, Joseph Kelly, sò menu cunnisciuti, ma staghjia in St.Louis in 1860, quandi i bandi mìstichi vinuti da u Kansas vicinu, è favurèvuli à l’abulizioni di a schiavitù, assaltoni u Statu, spezia di priludiu à a Guerra di Secessioni. Kelly ci urganizò l’Irlandesi pà risista, più par uppusizioni à i prutistanti alimani di u locu, à ciò chì pari, chè par via d’un attichju particulari pà a schiavitù. Fà chì ti fà, quand’idda schiatò a guerra, si ritruvò à a testa d’una cumpagnia di suldati irlandesi chì difindiani a spiccanza cù l’Unioni. A so truppa, intigrata à a 6a Divizioni cunfederata, era chjamata a « Kelly’s Irish Brigade ». A canzona di u rigimentu hè quissa chì vo pudeti stà à senta quì suttu.

]


Ma ùn finisciaremu ‘ssa crònica senza evucà una figura maiori di st’impegnu irlandesu mentri a Guerra di Secessioni : u Generali di Brigata Michael Corcoran, chì fù u veru mubilizatori di a so cumunità in favori di l’Unioni mentri u cunflittu. Natu in Ballymote, in a Cuntrata di Sligo, avia participatu anch’iddu à l’uparazioni militari contr’à l’Inglesi, allora ch’ùn avia chè 18 anni. Fughjitu in America in 1846, militò cù i Fenian Brotherhoods, in cumpagnia trà altri di Thomas Francis Meagher, è s’ingagiò à a testa di a milizia di New York, una spezia di truppa di pulizza civili. À a fini di 1860, rifusò di fà sfilà u so rigimentu (u 69th… chì duvia duvintà prestu l’unità guerriera chì no sapemu) in l’onori di u Prìncipi di Gallia. L’uffesa era tali ch’iddu li fù cacciatu u so cummandamentu, ed era pà passà davant’à a Corti Marziali quand’idda schiattò a guerra civili. Tandu u prucessu fù sminticatu, è iddu duvintò u veru capu di l’Irlandesi uniunisti – cù l’idea di fà rispittà i dritta di a so cumunità, è ancu certi favori in ciò chì cuncirnaia l’impieghi, minacciati da… i schiavi neri fughjiti à u Nordu ! Fù dunca iddu, in 1861, chì dirighjisti i so truppi à Bull Run, primu fiascu nurdistu dund’iddu fù fattu prighjuneri. Scambiatu l’annu dopu, ben ch’iddu avissi rifusatu di prumetta d’ùn purtà più l’armi contr’à a Cunfederazioni, fù numinatu Generali di Brigata da Lincoln, chì u ricivisti in parsona, è criò torra una Ligioni Irlandesa batizata Corcoran Legion. Avvizzu à i battagli, cunniscisti puri una morti zòttica in 1863, fèndusi sfracicà da u so cavaddu mentri un accidenti di i più banali. Fù a fini di Corcoran, immigranti di a prima generazioni, patriottu irlandesu è ancu puliticanti finu, chì avia sappiutu agiscia par fà chì l’Irlandesi, par via di ‘ssu cunflittu civili, duvintessini l’attori impurtanti di a siconda nàscita di i Stati Uniti.


Dernière édition par Ghjuvan Filici le Dim 11 Mar - 14:22, édité 1 fois
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyDim 11 Mar - 9:59

petra alta a écrit:
Ci vulerà sempre à parlà in lingua corsa di sugetti stampigliati "spiritu corsu" è lascià u restu per u francese ? :affraid:


In la literatura - è in la vita dinù :pale: - hè vera chì a pratica di u corsu ci cunduce spessu à incabbià u discorsu in certi duminii campagnoli è paisani. Ci accade ancu di cascà in la trappula di l’etnucentrisimu è di u passatisimu. È ancu à u vintunesimu seculu hè sempre bella arradicata in lu discorsu è in la literatura sta spezia di mitulugia di u passatu.

Ci hè forse una spiicazione s'omu piglia in contu l'aspettu elegiacu di literatura corsa di dopu guerra, postu chì ste litture l'emu avute tutti è ci anu nutritu. I scrittori di tandu essendu l'ultimi riprisintenti di una sucetà ch'elli vidianu more, era naturale ch'ellu fussi giratu u so sguardu ver di u passatu... Cumu fà altrimente quand'è tù vedi strughjesi u to mondu sott'à i to pedi in lu tempu di una vita umana? Fù naturale per elli di scrive, o megliu, di discrive a vita ch'elli avianu cunnisciutu. Lascedenu una tistimunianza fida di ciò ch'elli eranu l'usi di tandu, sempre incù una primura maiò, quella di a lingua, à tal puntu chì certi scrittori scrivianu forse di più pè a lingua cà pè a literatura. Sta lingua, affullata à l'uralità era dunque minacciata di more anch'ella incù u mondu chì l'avia vista nasce.

Hè per quessa ch'ella pò parè inghjusta a critica di sta visione elegiaca da certi muderni. Eppuru a rumpitura di a leva di u sittanta ci vulia, per apre appena stu chjerchju chì ci cundannava à idealizà è à mitificà à sicutera u nostru passatu è e nostre tradizione, è à cascà in la trappula di a fulclurizazione.

Allora hè capita ch’ella pò sgumintà à certi a littura di una cronaca spaziale cum’è quella di Ghjuvan Filice, ma a ripetu, hè una nicissità assuluta di dà una piazza à a nostra lingua ancu in lu mondu mudernu…


È ùn hè micca da oghje l'affare :

Cronichi di i cunfini P1040510

Pasquale Marchetti, Impinnatelle.
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini EmptyDim 11 Mar - 11:53

Passiunante!! A cronica di Ghjuvan Filici cum'è l'intervenzione di Circione!
evviva evviva evviva
Revenir en haut Aller en bas
Contenu sponsorisé





Cronichi di i cunfini Empty
MessageSujet: Re: Cronichi di i cunfini   Cronichi di i cunfini Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
Cronichi di i cunfini
Revenir en haut 
Page 1 sur 5Aller à la page : 1, 2, 3, 4, 5  Suivant

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Quandu l'inchjostru sumena :: Prosa-
Sauter vers: