Sta mane tempu à ghjornu s’hè pisatu Per move in Larca Agnulumaria… “ Perde u dirittu di l’acqua mai ch’ella sia ! ” Cù u so cane Turcu si n’hè andatu. Hè cuntrariatu chì a so moglia Cecca Contr’à e calurie s’hè messa in guerra… Pensa à a discussione d’arisera Quandu quella li disse secca secca : “ Ormai ùn ti facciu più tiani, Hè ora di magnà zenza cundime… À partesi da oghje u regime Faremu cum’è tutti i cristiani ! M’hà dettu a mio amica parigina Ch’ellu facia male u prisuttu, Pumate, fasgiulini è qualchì fruttu Eccu sò chì si magna d’istatina ! ” “ O Cecca, saccu biotu ùn pò stà rittu ! Cumu voli ch’e fia à zappà l’ortu? Voli ch’e ghjunghi in casa stancu mortu? ” “ Basta o ’Gnulumarì! è statti zittu ! ” “ Ch’ella sgia stinta a sterpa di Brachinu ! ” Dice Agnulumaria pigliendu à Larca “ Tutti l’anni di lugliu da ch’ella sbarca Ci vole à campà à l’usu pariginu… Soca li pare una vita mischina Quella ch’avemu noi “ i paisani ” Chì cunnoscenu l’usi più suprani : E bocce, u regime è a pissina… I Parigini anu propiu l’asgiu È passanu l’estate à pissinà Ma s’è vo li parlate di smachjà Tandu sì chì li scappa u curagiu ! Di tondu à e so case paisane I lamaghjoni, ùn li taglianu più Hè megliu à stà stracquati à corpu insù È à piglià u sole l’ore sane ! Un ghjornu s’elli voltanu i vechji È vede u paese à l’abbandonu Ùn crelgu ch’elli accordinu pardonu À sti Pariginacci troppu techji ! Aiò per Diu santu! bisogna à move ! Osinnò l’acqua a si piglianu elli ! Mi tocca à sbuttà a cistarna à Lorelli Per ch’ella corghi l’acqua per isse chjove, Dopu, ci vole ch’e annacqui u mio giardinu È ch’e cacci unepoche di cipolle. À rombu di zappà sott’à u sole Cridite puru chì vi frighje u spinu ! Ci vole à palà u fasgiolu francese È dui pomi novi ci vole ch’e cacci, Pumate cor di boie ci vole ch’e allacci È Cecca chì a si sciala in paese ! U mio sumere à Cotu aghju impristatu, Oghje sacchi di pomi n’aghju un paghju, Mirà ! sò carcu cum’è un zimpinaghju, Aghju da ghjugne in paese stirinatu ! È Cecca ùn fala mancu à aiutammi ! Sarà in casa in traccia di scucinà… (Invece à st’ora deve pissinà!) Ùn vale mancu a pena ch’e a chjami…” Infine, à ondeci ore ghjugne in piazza Crosciu da u sudore è mullizzosu. “ Avà mi ci vole appena di riposu… ” È di i dui sacchi si sbarrazza. Passa in cucina è mancu po s’arvede Chì pignatte à u focu nun ci n’hè. Chjama : “ Cecca, o Cecca induve sè ? ” “ Fora ! ” risponde quella è tandu a vede : Puta i rusulaghji è i sgiragnomi ! Un’antra idea di a so vicina Chì l’hà datu u chì fà pè l’istatina… “ Barda què, sò più belli cà i pomi ! ” À ellu li si pare di scimisce : Hè in faccia ad ella impalaficcatu È si stà un bellu pocu abbambanatu… Tandu riflette appena… è po capisce… Quessi i fiori i s’avia scurdati : Sicondu i cunsigli di i Brachini A so moglia, à “ Fiori è Arburini ” Di nuvembre l’avia cumandati. “ Veni quì ! fà ch’e vechi ste pumate… Uh mamma, cusì chjuche ch’elle sò ! Ne ci vole assai per fà un chilò ! Ùn pare mancu ch’è tù l’appii annacquate…” Dice Cecca ch’ùn s’hè micca calmata. “ Ci vole ch’e passi ind’è i Brachini : Ci anu compru iaurti è fasgiulini… In tantu tù mi farè a insalata ! ” “ Avà sì chì Cecca hè scimignulita ! ” Pensa Agnulumaria chì s’arrabbia Tale un lione chì l’anu messu in cabbia… À i fiori hà da dalli una pulita : Cummencia à sradicalli à unu à unu… “ Uh ! pizzicheghja tutta sta rimigna ! ” Passa à piglià e trisore di vigna È cusì ùn si ficca mancu un prunu… Ghjugne Cecca incù madama Picot (A vicina, a nora di Brachinu) Ellu si stà pusatu à tavulinu È dice : “ Casca bè, apri u frigò, Ci hè u to piattu, hè bellu cupputu Ci n’hè ancu per duie, spartarete… Eiu aghju cuminciatu, mi scusarete…” È tandu eccu a suspresa ch’elle anu avutu : Sò state traminduie sturdulite È Cecca s’hè intesa vene menu Videndu inde u frigò un piattu pienu… À sgiragnomi è rosule sfiurite ! “ Eiu cù a insalata mi sò campatu Ti parianu chjuche e pumate ? Purtantu eranu dolce è inzuccarate ! Avà magnati què ! l’ai stantatu ! ”
Erbaghju
Messages : 482 Date d'inscription : 29/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Dim 4 Mar - 16:17
Ùn iscrive. Sò tristu è mi ne vogliu andà. Senza tè e statine, e notte ùn sò corte. Aghju strintu e mani ch'ùn ti ponu tuccà, pichjendu u me core per invità a morte.
Ùn iscrive. Amparemu à more da per noi. Dumanda puru à Diu, à tè, u me amore! È risente un affettu ind'è i to annoii mi pare un paradisu privu di u Signore.
Ùn iscrive. Cù paura, temu u to ramentu chì hà tinutu a voce chì mi chjama à spessu. Una scrittura cara hè un ritrattu quentu per quellu ch'ùn pò beie teni l'ochju appumessu.
Ùn iscrive ste parolle cusì dolce è amare di quandu a to voce carezzi u me core, vecu in u to surrisu e nostre ultime fiare cum'è un ardente basgiu ch'hà persu u so culore.
Ùn iscrive. Amparemu à more da per noi. Dumanda puru à Diu, à tè, u me amore! È risente un affettu ind'è i to annoii mi pare un paradisu privu di u Signore.
Ùn iscrive...
D'appressu à l'òpara di Marceline Desbordes
Ruclinonu Solechjari
Messages : 518 Date d'inscription : 27/02/2012 Localisation : Casinca
Sujet: Re: Adattazione Jeu 5 Avr - 7:44
Girà a mio baretta
Eiu sò un cummunistu O ancu un sucialistu Sò per u capitalismu Spessu u liberalismu Sò ancu naziunalistu Eiu sò oppurtunistu.
Ne vecu chì cuntestanu Mughjendu, chì prutestanu Per mè nisun assimbretta Rigiru a mio baretta.
Ùn temu i sfruttatori Ne mancu l’agitadori Solu feghju l’elettori Per truvà i mio favori Caldi sò i mio ardori Per prufittà di l’onori.
Ne vecu chì cuntestanu Mughjendu, chì prutestanu Per mè nisun assimbretta Rigiru a mio baretta.
Sò d’ogni risuluzione È di tutte e nazione Sò d’ogni camandula A mio pinsata s’ondula U rè di i cunvertiti Sempre quì, mai finitu.
Ne vecu chì cuntestanu Mughjendu, chì prutestanu Per mè nisun assimbretta Rigiru a mio baretta.
Sò per a revoluzione Ancu per l’instituzione Per e manifestazione O a cullaburazione Alzu tutte e bandere Linde diritte è fiere.
Eiu, mai ùn cuntestu Ne ùn mughju, ne prutestu Per mè nisun assimbretta Rigiru a mio baretta.
L’aghju tantu rigirata Chì oghje hè trapassata Ma sempre fermu listessu À u prò sò sottumessu U prossimu scambiamentu.
Adattata di L’opportuniste di Jacques Dutronc, pensu chì parechji puliticanti corsi ricunosceranu… qualchissia d’altru.
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Ven 4 Mai - 17:57
Citation :
Il fera longtemps clair ce soir
Il fera longtemps clair ce soir, les jours allongent, La rumeur du jour vif se disperse et s'enfuit, Et les arbres, surpris de ne pas voir la nuit, Demeurent éveillés dans le soir blanc, et songent...
Les marronniers, dans l'air plein d'or et de lourdeur, Répandent leurs parfums et semblent les étendre; On n'ose pas marcher ni remuer l'air tendre De peur de déranger le sommeil des odeurs.
De lointains roulements arrivent de la ville... La poussière, qu'un peu de brise soulevait, Quittant l'arbre mouvant et las qu'elle revêt, Redescend doucement sur les chemins tranquilles.
Nous avons tous les jours l'habitude de voir Cette route si simple et si souvent suivie, Et pourtant quelque chose est changé dans la vie, Nous n'aurons plus jamais notre âme de ce soir.
Anna de Noailles (1876-1933), Le coeur innombrable.
Anima
Stasera farà chjaru, allonganu i ghjorni, È u ghjornu in sussuru si discioglie è si fonde Mentre trica a notte à ingutuppà e fronde Di l’alburi suspesi à i bianchi cuntorni.
Sparghjenu i castagni i so muscanti fiori In l’aria piena d’oru, imbalsamata è greve, Si teme di marchjà, riminalla ùn si deve, Da ùn disturbà micca u sonnu di l’ adori.
Si sentenu i imbeli è u stintindulime Di una banda di capre chì u chjassu affulena… È si pianta u tempu è l’alitu s’affrena Fendu fiuccà e stonde in eternu spulime.
Simu avvezzi à i ghjorni di dolce primavera È a listessa strada tutt’ognunu seguita Ma qualcosa hè cambiatu indu a nostra vita, Ùn l’avaremu più l’anima di stasera.
Addisperata
Messages : 205 Date d'inscription : 10/03/2012
Sujet: Re: Adattazione Ven 4 Mai - 19:53
Circione a écrit:
Citation :
Il fera longtemps clair ce soir
Il fera longtemps clair ce soir, les jours allongent, La rumeur du jour vif se disperse et s'enfuit, Et les arbres, surpris de ne pas voir la nuit, Demeurent éveillés dans le soir blanc, et songent...
Les marronniers, dans l'air plein d'or et de lourdeur, Répandent leurs parfums et semblent les étendre; On n'ose pas marcher ni remuer l'air tendre De peur de déranger le sommeil des odeurs.
De lointains roulements arrivent de la ville... La poussière, qu'un peu de brise soulevait, Quittant l'arbre mouvant et las qu'elle revêt, Redescend doucement sur les chemins tranquilles.
Nous avons tous les jours l'habitude de voir Cette route si simple et si souvent suivie, Et pourtant quelque chose est changé dans la vie, Nous n'aurons plus jamais notre âme de ce soir.
Anna de Noailles (1876-1933), Le coeur innombrable.
Anima
Stasera farà chjaru, allonganu i ghjorni, È u ghjornu in sussuru si discioglie è si fonde Mentre trica a notte à ingutuppà e fronde Di l’alburi suspesi à i bianchi cuntorni.
Sparghjenu i castagni i so muscanti fiori In l’aria piena d’oru, imbalsamata è greve, Si teme di marchjà, riminalla ùn si deve, Da ùn disturbà micca u sonnu di l’ adori.
Si sentenu i imbeli è u stintindulime Di una banda di capre chì u chjassu affulena… È si pianta u tempu è l’alitu s’affrena Fendu fiuccà e stonde in eternu spulime.
Simu avvezzi à i ghjorni di dolce primavera È a listessa strada tutt’ognunu seguita Ma qualcosa hè cambiatu indu a nostra vita, Ùn l’avaremu più l’anima di stasera.
sta puetessa m'hè sempre piaciuta assai, a to adattazione hè aggalabbata è bellissima.
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Ven 4 Mai - 20:19
à ringraziatti o addisperata. piace dinù assai ancu à mè Anna de Noailles
è in particulare stu puema ci hè assai affari nentru, culori, adori, dulcezza, fiure magnifiche, eppo a putenza è a ghjustezza di l'ulltimu versu...
ùn hè micca da oghje ch'ellu mi piace, è facia un pezzu ch'avia indu l'idea di fallu in corsu...
Aghju pruvatu à esse fidu à l'uriginale è à traduce di più l'idea cà a parolla. Certe volte ci vole ancu à arvigne... Pè a terza quartina aghju pigliatu assai libertà, hè a prima fiura chì m'hè vinuta è hè dinù un picculu umagiu à DAS Versini : " A banda di e sgiotte affulena la via..." (Arietta)
Erbaghju
Messages : 482 Date d'inscription : 29/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Mer 25 Juil - 14:35
Quelle chì vanu
Je veux dédier ce poème A toutes les femmes qu'on aime Pendant quelques instants secrets A celles qu'on connaît a peine Qu'un destin différent entraîne Et qu'on ne retrouve jamais
Dedicà vogliu ste strufate À tutte e donne amate Dolci mumenti chì omu hà À quelle cunnisciute pocu Chì a sorte face mutà locu È ch’ùn pudemu ritruvà
A celle qu'on voit apparaître Une seconde à sa fenêtre Et qui, preste, s'évanouit Mais dont la svelte silhouette Est si gracieuse et fluette Qu'on en demeure épanoui
À quella chì cum’è un acellu Stà una stonda à u purtellu È chì più prestu si ne và Ma u so galbu graziosu Cusì bellu è cusì pumposu Sempre l’ochji face spannà
A la compagne de voyage Dont les yeux, charmant paysage Font paraître court le chemin Qu'on est seul, peut-être, a comprendre Et qu'on laisse pourtant descendre Sans avoir effleure sa main À a cumpagna di viaghju Chì u sguardu dolce paisaghju Ci face u camminu accurtà È ancu per esse capita Da voi luntanu hè fughjita Senza una manu carizzà
A celles qui sont déjà prises Et qui, vivant des heures grises Près d'un être trop différent Vous ont, inutile folie, Laisse voir la mélancolie D'un avenir désespérant
À quelle chì ghjà sò pigliate Campendu ore poche sebbiate Cù quellu chì cambiatu hà Vi lascianu cù nustagia Vede tutta a malincunia Di un avvene senza sperà
Chères images aperçues Espérances d'un jour déçues Vous serez dans l'oubli demain Pour peu que le bonheur survienne Il est rare qu'on se souvienne Des épisodes du chemin
O care maghjine illuse Speranze di un ghjornu diluse Dumane ùn sarete più Chì quandu omu scontra l’amore Tandu spessu si scorda u core Di ciò chì arrimane fù
Mais si l'on a manque sa vie on songe avec un peu d'envie A tous ces bonheurs entrevus Aux baisers qu'on n'osa pas prendre Aux coeurs qui doivent vous attendre Aux yeux qu'on n'a jamais revus
Per avè sbagliatu a so via Sunniemu incù un’oncia d’inviglia Ramenti di a giuventù Un basgiu ch’ùn s’hè fattu sente I cori ch’aspettanu sempre È l’ochju ch’ùn s’hè vistu più
Alors, aux soirs de lassitude Tout en peuplant sa solitude Des fantômes du souvenir On pleure les lèvres absentes De toutes ces belles passantes Que l'on n'a pas su retenir
A sera davanti à u focu Quandu cum’è un rimitu stocu Ricordi di i tempi fà Si pienghje e labbre assente Di tutte ste belle passente Svanite avà di core in là
(Antoine POL)
Dernière édition par Erbaghju le Mar 12 Mar - 15:34, édité 4 fois
Ruclinonu Solechjari
Messages : 518 Date d'inscription : 27/02/2012 Localisation : Casinca
Sujet: Re: Adattazione Mer 25 Juil - 14:44
Stumacante ! Eiu chì cunoscu à bastanza bè e canzone di Brassens, quessa ùn a cuniscia !
Bella adattazione, devu dì !
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
Sujet: V.Hugo - Il faut que le poète Mar 18 Sep - 21:36
Un travagliu d'adattazione prupostu da Tittolu quand'è no scriviamu nantu à un antru foru.
Victor Hugo a écrit:
Il faut que le poète
Il faut que le poète, épris d'ombre et d'azur, Esprit doux et splendide, au rayonnement pur, Qui marche devant tous, éclairant ceux qui doutent, Chanteur mystérieux qu'en tressaillant écoutent Les femmes, les songeurs, les sages, les amants, Devienne formidable à de certains moments. Parfois, lorsqu'on se met à rêver sur son livre, Où tout berce, éblouit, calme, caresse, enivre, Où l'âme à chaque pas trouve à faire son miel, Où les coins les plus noirs ont des lueurs du ciel, Au milieu de cette humble et haute poésie, Dans cette paix sacrée où croit la fleur choisie, Où l'on entend couler les sources et les pleurs, Où les strophes, oiseaux peints de mille couleurs, Volent chantant l'amour, l'espérance et la joie, Il faut que par instants on frissonne, et qu'on voie Tout à coup, sombre, grave et terrible au passant, Un vers fauve sortir de l'ombre en rugissant ! Il faut que le poète aux semences fécondes Soit comme ces forêts vertes, fraîches, profondes, Pleines de chants, amour du vent et du rayon, Charmantes, où soudain l'on rencontre un lion.
Addisperata a écrit:
Tocca à u pueta
Tocca à u pueta, d'ombra è d'azuru , Anima dolce è chjara, di spannamentu puru, Chì cunduce u stolu, schjarendu à chì hè incertu Voce strana chì face trimà u so cuncertu Donna, tontu, saviu è amante, Ad esse più chè putente ogni tantu. Accade, quandu u so libru face sunnià, Tuttu da azzicà, chetà, abbagliulà, Chì d'ogni stonda l'anima ci caccia mele, Ch'in ogni scornu bughju ci luce u celu, À mezu à sta puesia umile è superiore, In quella pace sacra chì sceglie u so fiore, Induve pienti è surgente risonanu, È strofe, acelli frammenti, volanu, Cantendu amore, speranza è felicità, Ci vole ch'omu tremi è venga à capità Neru, grave è spavintosu à chì affacca Un filare feroce chì rughja è chì attacca. Tocca à u pueta di sumente feconde Ad esse cum'è fureste fresche è prufonde, Colme à canti, amore è spirione, Dilette, induve à casu spunta un Lione.
Tittolu a écrit:
Li Ci'ole à u puetu
Li ci ‘ole à u puetu, tene foscu è turchinu, Spiritu dolce è bellu, di lume cristallinu, Capimachja dicisu, chì asserena e mente, Voce linda è arcana, ch’ognunu stà à sente, A donna, u sunnione, u sabbiu o l’amante, Li ci’ole qualchì volta à fanne e tamante… Qualchì volta s’è omu, à a penciula cede S’è a so alma và, saziendusi di mele S’è ‘gni cosa azzeca, acceca o accarezza S’è a bughjura torna un celu di purezza Per e machje serene di l’alta puesia Duve di pace arvinta ci nasce a magia Duve correnu inseme, lacrime è funtane Da esse cum’acelle, strufate belle è strane Chì dicenu amore, spiranza è allegria Ci vole qualchì volta chì u versu si fia Ad’un trattu, più scuru da palisà à tutti Chì a rima sà dì ancu i sogni brutti… Li ci’ole à u puetu chì sà ogni sumente Esse di ‘sse pianure, chiete è verdichente Duve sole cù ventu sanu a maraviglia Incantu, eppo più, chì l’ombra i si piglia…
zifranu a écrit:
Pueta ! Tù chì sai…
Pueta ! Tù chì sai sparghje l’ombra è l’azuru È assulià l’omi di u to spirdu puru Tù ch’ insegni a strada avviendu in testa Ogni tantu ti ci vole à cambià a to gesta Devi santavuglià ci ind’un frombu tamantu Tutti quant’è no simu appesi à u to cantu ! Spessu passa tranquilla ogni pagina letta Cum’è un fiume chì azzeca è addiletta. Tandu l’anima voca in paesi di sogni Anu luce d’albore ancu celi nirogni È mez’à quella ùmile è grande puesia Duve cresce a menta è l’uva malvasia Duve c’omu pò sente a funtana chì scola L’apa affaccindata o a mosca chì vola Prati di tanti fiori sussurendu di vita Ci vole chì ogni tantu, in ‘ssa pace infinita Subitu lu ci sbocchi un filare più bughju À fà ci trasaltà quant’è lu sia un rughju ! Ci vole ch’è tù pueta, boscu di tante fronde Sia cum’è e selve generose è prufonde Carizzante d’amore è di dolce canzone È puru chì ascondenu qualchì ghjattumammone.
Circione a écrit:
Ci vole chì u puetu
Ci vole chì u puetu, mossu da ora è luce, Chì ci insegna a strada, ci guida è ci cunduce, Di spiritu sirenu è libaru di mente, Arcanu cantarinu chì tutti stanu à sente : u saviu, u niscentre, a donna o l’amante Si trascendi ognitantu da divintà gicante. È quand’omu si mette à sulcà e so rime Lascendusi azzicà da tantu amasgiulime, Duve l’anima lebbia navica in dolci mari, Da i celi più foschi à i celi più chjari, À meza puesia chì rinchere è cunface Duve cresce u fiore, duve sbuccia a pace Duve ogni surgente vene à stancià i pienti Induve e ballate, acelli tralucenti Cantanu a spiranza, l’aligrezza è l’amore, Ci vole un santavugliu chì arrechi u timore Quandu si face sente in la selva più scura Un versu spavintosu chì strappa a bughjura ! Ci vole chì u puetu di sumente feconde Sia cum’è sta selva chì a friscura asconde Duve canta u ventu è u ragiu si pone, È chì à l’aspinuta ci si scontra un lione.
Erbaghju a écrit:
Ci vole u pueta, fattu d'ombra è di lume, Alma cheta è alegra o ingrussatu fiume, Ch'ellu sia in mossa, cù a deda, u prima. Anfarte mistiriosu, intesu incù stima Da e donne, l'arbasgi, i savii è i rè, À tutti, a so tirzina arreca u piacè. È quandu omu ascolta, trà sonniu è nustalgia, Un'arrietta materna di calchì puisia, Chì annanna, chì basgia, imbriaca è carezza, Diventa ancu a suffrenza un nidu di dulcezza Chì pone in u disertu a sumente di un fiore È in u celu foscu un istellu in culore Chì farà cantichjà, di gode stonde belle, L'amore, a spiranza, acelli è pisciarelle. In a gioia sirena è i pienti stanciati, Ogni tantu, ci vole, à l'omi spavintati, À sente u scatinime, inde a notte bughja, Di un filare chì, stridente, civra è mughja. Ci vole u pueta, cù a musa in aiutu, Ch'ellu sia un valdu frescu, calmu è frundutu, Cù u ventu chì face, in e rame, e canzone, È induve, à l'assaltu, prontu hè un lione.
di sfughjita
Messages : 124 Date d'inscription : 06/03/2012 Localisation : Bastia
Sujet: Re: Adattazione Mer 19 Sep - 9:19
Prestu mi sò messa à l'ascolta, poi e vostre rime è voce l'aghju sursate...
Avà v'arringraziu chì fù stu viaghju di li minuti suspesi gosi cù maraviglia è dinù appinuccia d'inviglia
Addisperata
Messages : 205 Date d'inscription : 10/03/2012
Sujet: Re: Adattazione Mer 19 Sep - 23:46
(riciclemu )
Vedi a rosula o Bella (adattu d'appressu à RONSARD)
Dernière édition par Addisperata le Sam 22 Sep - 0:10, édité 1 fois
Erbaghju
Messages : 482 Date d'inscription : 29/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Jeu 20 Sep - 8:02
ùn mi ne arricurdava micca...Cù simplice parolle ai scrittu una maraviglia
Amministratore Amministratore
Messages : 43 Date d'inscription : 27/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Mar 25 Sep - 8:57
Strampalatu a écrit:
J'ai rêvé tellement fort de toi, J'ai tellement marché, tellement parlé, Tellement aimé ton ombre, Qu'il ne me reste plus rien de toi, Il me reste d'être l'ombre parmi les ombres D'être cent fois plus ombre que l'ombre D'être l'ombre qui viendra et reviendra Dans ta vie ensoleillée.
T’aghju sunniatu cusì forti Aghju tantu marchjatu, tantu parlatu, Tantu amatu la to ombra Ch’ùn mi ferma più nudda di tè, Mi tocca à essa l’ombra mezu à l’ombri D’essa centu volti più ombra chè l’ombra D’essa l’ombra chì vinarà è rivinarà In la to vita assuliata
Strampalatu/Desnos
Ruclinonu Solechjari
Messages : 518 Date d'inscription : 27/02/2012 Localisation : Casinca
Sujet: Re: Adattazione Sam 1 Déc - 15:54
Citation :
Marco se n'è andato e non ritorno più Il treno delle 7:30 senza lui E un cuore di metallo senza l'anima Nel freddo del mattino grigio di città.
A scuola il banco è vuoto Marco è dentro me E dolce il suo respiro fra i pensieri miei Distanze enormi sembrano dividerci Ma il cuore batte forte dentro me
Chissà se tu mi penserai, Se con i tuoi non parli mai Se ti nascondi come me, Sfuggi gli sguardi te ne stai Rinchiuso in camera e non vuoi Mangiare, stringi forte a te Il cuscino piangi e non lo sai Quant'altro male ti farà
La solitudine.
Marco, nel mio diario ho una fotografia, Hai gli occhi di bambino un poco timido La stringo forte al cuore sento che ci sei Fra i compiti di inglese e matematica.
Tuo padre e i suoi consigli, che monotonia Lui con il suo lavoro ti ha portato via. Di certo il tuo parere non l'ha chiesto mai, Ha detto: "un giorno tu mi capirai".
Chissà se tu mi penserai, Se con gli amici parlerai Per non soffrire più per me, Ma non è facile, lo sai. A scuola non ne posso più E i pomeriggi senza te Studiare è inutile, tutte le idee Si affollano su te.
Non è possibile dividere La storia di noi due, Ti prego, aspettami, amore mio, Ma illuderti non so.
La solitudine fra noi, Questo silenzio dentro me E l'inquietudine di vivere La vita senza te Ti prego, aspettami! Perchè.. Non posso stare senza te Non è possibile dividere La storia di noi due...
La solitudine
Inaccessibile
A to partenza hà strappatu u mio core L’hà affundatu in un mare di dulore In ogni locu ùn vecu ch’e a tristezza Senza tè si ne more a mio allegrezza.
È puru risentu sempre a to essenza Chì sbonda tutt’i muri di a luntanenza Ma peghju ch’e tuttu hè propiu l’incertezza Ùn m’hè solu firmatu ch’e l’asprezza.
Ùn sò s’e à mè penserai S’e versu mè tù vulterai Mi mancanu e to carezze Smarite cun e to dulcezze In bughju hè a mio sperenza Ùn possu più patte l’assenza Amara hè a mio pinsata A nostalgia m’hè firmata
Inaccessibile.
I ghjorni passanu voltendu sempre stessi À la malincunia stanu sottumessi Ùn vogliu più campà cusì sta viota vita Senza tè a mio felicità hè svanita.
Passu e mio stonde à fà nice d’ùn pienghje Senza illusione u mio fiatu sì spenghje Ùn aghju sceltu nunda nemancu l’amore Ne a sorte chì m’aprì u to core
Ùn sò s’e à mè penserai S’e à mè tù rivenerai A mio forza hè accaliata A to tennerezza bramata. I to ochji, u to sunrisu Sò propiu u mio paradisu Si per mè cum’u mio universu Chì oghje hè spapersu
Aspettu un segnu, solu per mè Ùn vogliu più ch’e què Un solu unicu segnu di tè Serà un gran’piacè.
Inaccessibile tù sì Ùn vogliu più campà cusì Mi ferisce a mio rimembrenza M’assassina l’assenza Fora di i mio sentimenti Di tè ùn mi ferma più nienti Dammi un segnucciu, solu per mè Ùn bramu più ch’e què.
Inaccessibile…
di sfughjita
Messages : 124 Date d'inscription : 06/03/2012 Localisation : Bastia
Sujet: Re: Adattazione Dim 2 Déc - 10:23
Bravu o Ruclinò ! U filacore di l'amore persu stà d'incantu cù lu to estru rumànticu in cerca di Musa eterna !
Ruclinonu Solechjari
Messages : 518 Date d'inscription : 27/02/2012 Localisation : Casinca
Sujet: Re: Adattazione Sam 8 Déc - 21:59
di sfughjita a écrit:
Bravu o Ruclinò ! U filacore di l'amore persu stà d'incantu cù lu to estru rumànticu in cerca di Musa eterna !
Grazie mille per stu bellu cumplimentu. Hè vera chì l'amore m'inspira assai per scrive, è sò sempre cummossu da e cose di l'amore.
SERRA
Messages : 994 Date d'inscription : 25/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Sam 8 Déc - 22:17
Ruclinonu Solechjari a écrit:
Hè vera chì l'amore m'inspira assai per scrive, è sò sempre cummossu da e cose di l'amore.
è normale o ruclinò , si à l'età di a scuperta e di i fantasimi . un ghjornu forse ancu tu ghjunghjerai à cuncretisàli chi sà ...
Ruclinonu Solechjari
Messages : 518 Date d'inscription : 27/02/2012 Localisation : Casinca
Sujet: Re: Adattazione Sam 8 Déc - 22:29
Ghjallochju a écrit:
Ruclinonu Solechjari a écrit:
Hè vera chì l'amore m'inspira assai per scrive, è sò sempre cummossu da e cose di l'amore.
è normale o ruclinò , si à l'età di a scuperta e di i fantasimi . un ghjornu forse ancu tu ghjunghjerai à cuncretisàli chi sà ...
Sai ?
Maria
Messages : 1264 Date d'inscription : 28/02/2012 Localisation : quassù
Sujet: Re: Adattazione Jeu 21 Mar - 23:18
Demain, dès l'aube...
Demain, dès l'aube, à l'heure où blanchit la campagne, Je partirai. Vois-tu, je sais que tu m'attends. J'irai par la forêt, j'irai par la montagne. Je ne puis demeurer loin de toi plus longtemps.
Je marcherai les yeux fixés sur mes pensées, Sans rien voir au dehors, sans entendre aucun bruit, Seul, inconnu, le dos courbé, les mains croisées, Triste, et le jour pour moi sera comme la nuit.
Je ne regarderai ni l'or du soir qui tombe, Ni les voiles au loin descendant vers Harfleur, Et, quand j'arriverai, je mettrai sur ta tombe Un bouquet de houx vert et de bruyère en fleur.
Victor Hugo
***********************************************
Dumane, à l'alba...(adattazione libera)
Dumane, à l'alba à l'ora ch'ellu si face u ghjornu Veneraghju. Vedi, sò ch'ella ti trica l'ora Camineraghju in furesta è per a serra intornu Chì luntanu da tè a mo vita hè à malora
Marchjeraghju, d'ochji nantu à e mo pensate Senza vede u fora, senza sente rimore Solu, scunnisciutu, zembu, e mani incruciate Tristu, è u ghjornu mi serà paru à u bughjore
Ùn fidighjeraghju nè l'oru di l'attrachju Nè e vele luntane fà la so traversata À tempu ghjuntu, nantu à a to tomba metteraghju Un mazzulu di ruscu è di scopa sbucciata.
Dernière édition par Sperenza le Lun 11 Mai - 15:55, édité 1 fois
Sumenta
Messages : 2052 Date d'inscription : 25/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Ven 22 Mar - 14:25
V. Hugo è e puesie di a so opera "Les Contemplations" sò assai speziale per mè. sò sicuramente quelle chì mi toccanu u più. Bella adattazione o Sperenza!
SERRA
Messages : 994 Date d'inscription : 25/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Ven 22 Mar - 18:49
iè bella adattazione ma u battellu à vele per fàllu ghjunghje in Alata , hai previstu qualchi tsunamì ?
Maria
Messages : 1264 Date d'inscription : 28/02/2012 Localisation : quassù
Sujet: Re: Adattazione Ven 22 Mar - 21:24
petra alta a écrit:
V. Hugo è e puesie di a so opera "Les Contemplations" sò assai speziale per mè. sò sicuramente quelle chì mi toccanu u più. Bella adattazione o Sperenza!
Ti ringraziu.
Maria
Messages : 1264 Date d'inscription : 28/02/2012 Localisation : quassù
Sujet: Re: Adattazione Ven 22 Mar - 21:26
Ghjallochju a écrit:
iè bella adattazione ma u battellu à vele per fàllu ghjunghje in Alata , hai previstu qualchi tsunamì ?
À dilla franca mi dumandu sempre avà induve sò andata à circallu.
Sumenta
Messages : 2052 Date d'inscription : 25/02/2012
Sujet: Re: Adattazione Ven 22 Mar - 21:33
Ghjallochju a écrit:
iè bella adattazione ma u battellu à vele per fàllu ghjunghje in Alata , hai previstu qualchi tsunamì ?
pffff n'importa chè eccu a realità di u virtuale! a ghjente scrive messagi chì si sparghjenu nant'à a tilatica è dopu ùn ci hè più nunda à fà per a reputazione di a persona tocca. parolle scure, inghjulie, bugie...avà basta! ùn possu micca lascià passà una attitudine simile. hè u mo duvere d'amministratrice! Ghjallochju hè a prima è l'ultima volta chè ti la dicu, teni ben a mo risposta in mente, basta stu scandalu perpetuu di a calunnia: Sperenza ùn predisce micca i tsunami! predisce i terramoti