|
| Moretti Petru Francescu "U Tralunchese" | |
| | Auteur | Message |
---|
Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Moretti Petru Francescu "U Tralunchese" Ven 28 Fév - 14:08 | |
| Petru Francescu Moretti hè un amicu tralunchese. Anzianu studutore, passiunatu da sempre da a nostra lingua, hè un omu riccu di sapere chì li piace à cuntà stalvatoghji, fole è puesie è chì sà sparte tante è tante cose cù didattica è pedagogia. À una cunniscianza fonda di l'usi pastureschi è campagnoli si mischianu cultura è struzzione in una alchimia parfetta è armuniosa di sappienza è di naturale. Petru Francescu Moretti pussede attempu a saviezza è a filusuffia di l'omu maturu è u spirdu maliziosu di u giuvanottu. A so puesia hè ricca è diversa, tantu di struttura cà di tematiche. Intreccia cun arte è maestria puesie di fattura tradiziunale o più muderne senza scurdassi di e forme classiche cum'è u sunettu chì li piace tantu. M'avia mandatu – hà da fà un annu – parechje di e so puesie, aghju tricatu à cupialle annant'à l'urdinatore ma eccule infine quì.
Dernière édition par Circione le Ven 28 Fév - 18:25, édité 1 fois | |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: A vesta à cacciadore Ven 28 Fév - 14:14 | |
| Una billissima discrizzione di a vesta à cacciadore, un capu d'opara di u genaru. A vesta à cacciadore
Di li panni di una vita È cumprati à bon ghjuvore Di tutti hè la preferita La mio vesta à cacciadore ; L’hà tagliata è l’hà cusgita Cù galabu un gran sartore. I so bottuli assurtiti Cun arte sò decurati, Ci hè belli cani sculpiti Pernici è cervi incurnati, Ci hè levre è cinghjali arditi È culombi cullarati. Fatta cun embiu è talentu Ben’aghjustata à l’ascelle, L’aghju addossu è ùn la sentu Pare una seconda pelle ; Di lu prezzu ùn mi ne pentu Chì piace ancu à e zitelle. Addossu à mè pare nata Stupisce la ghjente in giru, Da nunda ùn hè disturbata A manuvra di lu tiru, L’aghju in l’ochju à la spallata A pernice quande miru. La mio vesta à cacciadore Quattru stacche è una stacchina, Da ch’ellu vene l’ottore Ch’ella rinfresca a cunfina È sin chì maghju nun scorre A mi schjaffu ogni matina. In la so stacca maggiore Larga quant’è lu mio spinu, Quande ch’o partu à l’albore Ci buccu lu mio spuntinu, Di bienda ùn mi n’accorre Chì m’appuppu à lu vaglinu. Face uffiziu u so vulume Di sacchetta à l’uccasione, Porta pelu è porta piume, Trè pernice, un levrachjone, Nobile salvaticume Ricchezza di lu reghjone.saciu Ogni stacca chì hè à latu Tene piattu qualcusella, Sottu un mandile inciuffatu, Fulminenti è funicella, U so manicu allisciatu Una piacente cultella. Ci aghju dinù, vi la dice Chjaru è lindu lu mio dettu, Un fiscu per la pernice, Un piumbinu è un carnettu, È di stu lussu felice Pè a musica un sunettu. Ùn hè mai stata lavata A mio vesta à cacciadore, Da la machja parfumata Induvingu più di un fiore È vola la mio pensata Da lu muscu à lu culore. U ghjornu ch’o parteraghju U mio core tristu è grossu, A grazia dumanderaghju Ci pensu è ne sò cummossu Di fà l’ultimu viaghju Incù a mio vesta addossu. | |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: U buiatteru Ven 28 Fév - 14:16 | |
| U buiatteru
D’appruntà suminera hè a stagione ; Pè u so lavoru prontu à l’albeghju, Incuppiati Bucchisgiolu è Mansone U buiatteru avvia u so cunceghju.
Passa è vene cum’è una dipanella Felice insolca l’amurosa terra ; Ùn scuppierà chè quandu a prima stella Affaccherà quassù in l’alta serra.
Maestosi, i boi in l’eternu chjosu Vanu à passu uguale senza riposu; Ma fughje l’ora, cala l’attrechjata
È sona a campana cun armunia, L’omu per ringrazià di sta ghjurnata Mani ghjunte ascolta l’avemaria.
| |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Re: Moretti Petru Francescu "U Tralunchese" Ven 28 Fév - 14:18 | |
| Puetu sparitu à u ben di Fernandu Vincensini di San Lurenzu.
Cheru lu t’aiutu caru maestru, Fà un favore à sta chjama nuvella ; Or mandami una musa di bon’estru Ch’aghju à cor di fà vive a favella ! Ùn sò spenti i to ochji di furnace, Accatizzemu inseme issa fiacculella Guidami ver di a lingua è a pace Di u più bellu cunnosci a stradella. È da quassù maestru di a rima Dì, cumu fà per parlà cum’è prima Issa lingua dolce cum’è una carezza ? Chì qualchì volta sentu un pesu addossu Chì s’incalca à fà male à u mio corsu U mo ultimu piacè, a mio ricchezza. | |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Corsica mi piaci! Ven 28 Fév - 14:20 | |
| Corsica mi piaci!
Da capu Pertusatu à a Giraglia Si stende addulurita è sulidaria A Corsica, da u mare annannata, Tempiu d'oru, destinatu à fà luce, I populi à a liberta cunduce Quant’è tù sì oghje marturiata.
O Corsica, patria di l'antenati Trista è fiera i tempi passati Sposta à l'eterna è oscura tristezza ; Ne perderai fede, onore, dignità, Sensu di u ghjustu è di l'umanità, Sì à u male l'anima s'avvezza.
Tuttu di tè mi piace Corsica cara; Fiumi d'argentu à l'onda lesta è chjara In cappelletta bianca l'alte cime Boschi zeppi duve canta a surgente Machja feltra a u balsamu piacente Sole tepidognu di lu vaghjime.
È mi piace bunacciu o scatinatu Stu mare turchinu di tè innamuratu ; T'accarezza, po di lasciatti finghje, Ma prestu torna amante furiosu Per calmà u s'impitu impettuosu D'una cullana bianca ellu t'accinghje.
È mi piace sta sulenna muntagna, Sta furesta duve u ventu si lagna Stu ventu zergosu chì sbatte e porte Ma soffia lamenti è canti di dolu, Pienti di a mamma pè u figliolu Mughji di gattiva è dura sorte.
Corsica, mi piaci, ùn ci n'hé cum’è tè più chè un’isulella un mondu sì per mè, Corsica, terra d'accogliu è di feste D'anime sincere è cori bè nati ; Terra amata, sepolcru di l'antenati Sì di fede, di passione è timpeste.
È mi piaci nu a to miseria, fiera, Coridegna, generosa è altiera Aspettendu u sole di un'alba nova ; Ti deranu i to figlioli, issu ghjornu, Incu a santapace di ritornu Di lu so amore a piu bella prova.
| |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Bianca Culomba Ven 28 Fév - 14:22 | |
| Bianca Culomba
A bella culomba bianca Disertatu hà lu paese, E rambelle di a pace Sò nant'à l'alivu appese È di crimini n'avemu À bellu più d'unu u mese.
Guasi ogni famiglia hè tocca Sia figliolu o cuginu, Chì sta ghjentaccia da forca Di core vile è mischinu Per superbia o per prufittu Ùn rispettà alcun dirittu.
E vie di a sperenza Oghje sò à laberintu , Chì ci soffia a viulenza Un ventu pocu tralintu, È si presta a giuventù À un ghjocu ch'ùn hè fintu.
Ciatti in isse vie umbriose Duve Diu ùn manda sole ; Urdiscenu certe cose Ch'ùn sò à cuntà per fole , Chì finiscenu hè fatale In un tristu funerale.
Sti fatti di pretenzione Sò d'un amara crudezza ; Vittime di l'occasione Porti à l'ultima carezza, Sti giovani senza vita: Diu tamanta tristezza.
Ùn ci hè bè nantu sta terra Più preziosu chè la vita, L'annunzii di tante strage Ma quandu serà finita ! Di ste campane à murtoriu A ghjente ne hè ingaladita.
I fior di lu campusantu Sò di dulurosi doli, Nantu à e tombe addinuchjate Di li nostri paisoli Quante mamme addisperate Pienghjenu li so figlioli.
Impuntemuci cun fede Inseme sottu à la coppia, S'ella vince a ragione A vittoria serà doppia, Isse scutumie avurtite Risparmianu tante vite.
Frà tristezza è irunia Culomba volta in paese; Per indiziatti la via In campusantu sò incese, E lumere di a fede Da quassù e poi vede.
Nu u to bizzicu in crucera, Porta a rambella d'alivu, Di a pace messagera Di un Diu caritativu Per un eternu sugiornu In Corsica fà ritornu. | |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: A bella Martina Ven 28 Fév - 14:34 | |
| A bella Martina
A cunniscite sta bella zitella Chì trotta in sella à cavallu à Murinu? Quessa hè Martina a fiera pasturella È u so stazzu à u nostru hè vicinu.
Un bambinu alutu un arcu à l’armone È di un portafrezze u so pettu cintu, Hà per Martina cù grande frizione Toccu da un telu u mio core vintu.
Allora freneticu ogni matina Dipoi aspettu u sumere Murinu Chì và truttighjendu è porta à Martina In pusoni in sella nant’à u so spinu.
In tant’amore aghju trovu curagiu; Eiu pastore è timicu zitellu L’aghju in scambiu d’un savuritu basgiu Offertu di core u più bellu agnellu.
« Hà gran valore è bellu hè u t’agnellu Ma per favore d’un basgiu di mè, Niscentre è generosu pasturellu Di i t’agnelli mi ne ci vole trè ! »
Diligente li porsi trè agnelli Mi ringraziò di un basgiu à pizzichella ! Pisendu e bracce ver di l’alti celi Trattai d’impustore a pasturella
Svizzatu da sta paca di un basgiucciu Ùn l’aspettu più a bella Marina È aghju ancu à Murinu u sumerucciu Mandatu à fassi un frulu à a marina.
Di stu scambiu Martina ebbe rimorsu È per un basgiu mi porse un agnellu ; L’aghju ricusatu benchè cummossu Chì ùn vogliu passà per un ciamannellu.
Mi n’offre sei, rigalu di rè, M’averia offertu ancu u sumerellu, Era per un solu basgiu di mè Pronta à rigalammi stazzu è casellu.
Allora d’accordu emu scalculatu È ùn cuntemu più per trè per sei Ch’emu in listessu lettu imbulighjatu D’accunsentu è felici i nostri pedi.
| |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Antica pieve Ven 28 Fév - 14:36 | |
| Antica pieve
Move a fronda è freme cum’è una chjoma ; Alza u so fronte di focu U sole, chì à ogni cosa dà forma È veste d'oru stu piacente locu.
Mi porta u ventulellu a voce umana È cheta scorre a matina ; Da stu pughjale scopru a pieve sana Paisoli ne contu una decina.
Giuvelli di a muntagna Ben’avversati è à sulana stesi In ghjusta armunia cù a campagna I cunniscite sti belli paesi ?
Testimoni di u passatu Ammantati di un misteru prufondu Senza chì l'omu ci aghja mai tuccatu Parenu nati cù u fà di u mondu.
Eiu curiosu di lochi è di ghjente Sta pieve aghju visitatu ; È vechji è zitelli aghju statu à sente Parlà di l'avvene è di u passatu.
Parianu belli è degni d'onore Sti vechjetti à barba bianca Esciuti da l'opera d'un gran pittore Per vene à calassi nant'à sta panca.
O populu generosu Di dignità umana sì u primu, Populu fieru poi esse orgogliosu Chì ùn ai invidia di nunda è di nimu.
Quì si sò cansate e fate, Tutti in sta pieve avete parte uguale, È beati site voi chì campate Duve a vita vince u bughju è u male.
In l'amicizia è l'amore di a terra, L'umanu rispettu face Luntanu di a miseria è di a guerra, Unisce l'omi in la sacrata pace. | |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: A mio bruna Ven 28 Fév - 14:50 | |
| A mio bruna*
Tù la mio bella bruna Sì l’amica fidata, Tù a mio innamurata A mio dolce furtuna.
Cumpagna di a luna In sta chjara nuttata, Tù la mio bella bruna Sì l’amica fidata.
Quì nunda ùn t’impurtuna È di sta dolce stonda Cù mè più chè nisuna Godi ogni seconda Tù a mio bella bruna.
*Ballettu (rondeau)
| |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: U paisanu Ven 28 Fév - 14:56 | |
| U paisanu
Quand’u tempu s'abbunisce È ch'ellu hè chjaru lu celu, Chì l'amandulu fiurisce È ch'ellu canta l'acellu, À l'arte di l'urtulanu Si prepara u paisanu.
Di bon core ellu travaglia È l'orte sò dirascate, Assestate per l'ortaglia Belle pulite è vangate, Hè cù galabu è passione Ch'ellu tandu insolca è pone.
Ghjunghjenu i belli mesi È capatoghji ne hà mille, Adopra è maneghja arnesi Rimena a terra fertile È compia la maghjinchera Trasolca pè a annacquera.
Avanti a calla statina Furlanatu hà lu so fenu, Di bon’ora la matina L’hà turnatu per l’inguernu, A so arte ùn hè legere Chì hà dinò bestiame è fere.
Di una corta meridiana Taglia a pisia ghjurnata, In core di sciappittana Hè ghjustu un’appillicata, Una stonda sacra è sana À lu so tempu arrubata.
Bellu spicatu hè lu granu Maturu pè a sighera, L'aghja nantu à l'altu pianu Hè pronta pè a tribbiera, Ci traghje un alitu sanu L'anima di a spulera.
A tribbiera hè una festa Ellu travaglia cantendu, È i boi testa à testa Vanu u tribbiu trascinendu Eppo' spula u paisanu Ammansendu lu so granu.
À d'altre faccende hè mossu U granu hè inde u bancale, Hà smuntatu lu carrozzu Turnatu palmule è pale È finita la tribbiera Appronta la vindimiera.
Allestitu hà li stuvigli Otri botti è burdulesi, Hà datu mille cunsigli È arrutatu l'arnesi Per chì lu vindimiadore Cogli a caspa cun amore.
Tempu d'aiutu fraternu D'allegrezza è di canzone, Pè a ghjente hè d'usu eternu D'esse pronta à l'occasione, À porghje à u paisanu Di bon core la so manu.
Empienu cufe è spurtelli Cestini senza frastornu, Per zitelle è per zitelli Hè signalatu stu ghjornu, Chì frà chjachjere è risate Sò cenni è complici ochjate.
Pediscalzi un zitellone Fragna l'uva à calpighjera, Racolta in un tinazzone A vinaccia hè cù a fera Trascinata à soma utrina In u palmentu in cantina.
L'uva fragna in lu palmentu Attempu bolle è rappeghja, A vinaccia al bon mumentu Cù a forca bulicheghja Ciuttendu in u mostu callu Caspacciule è buchje à gallu.
Maturu è rappu lu vinu U tira in botte vinaghja, È ringrazia à san Martinu Pè u palmentu è per l'aghja, Quandu l'annata hè prupizia D'uva è di granu hè divizia.
Hè tempu di lambicchera Si move lu vignaghjolu, Cù a vinaccia à carchera Empie à falle lu paghjolu, Scalla pè u primu passu Cù legne d'alzu è di frassu.
Hà l'arte di lambiccà, È d'una manuvra schjetta Da la flemma sà tirà Un’acquavita perfetta, Pussede maestru è assu U geniu di u ripassu.
Riserva qualchì ghjurnata Quand' ella avanza a stagione Per fassi una caccighjata È sbramà la so passione, Di pernici hè amatore Hè di mira è bon tirore.
Buiatteru o vignaghjolu Urtulanu à l'occasione, Face ancu lu lignaghjolu Qualch'ella sia a stagione, Legne ci n'ole ogni ghjornu Pè a casa o pè u fornu.
Finita la diraschera Sbrattu ellu coglie castagne, Siccate pè a pistera E sceglie senza macagne, È u mulinu e macina Per fanne tanta farina.
U tempu hè à l'umbulina È lavora u paisanu, Cù i boi ogni matina Traccia è crocia pè u pianu, Poi in 'ssa terra di suale Sumena granu nustrale.
Vene u tempu ghjalatu Chì cunvene à la tumbera, U mannarinu ingrassatu Ellu face di manera Di tumballu in operata Per fassi una scurpacciata.
Da u tempu risparmiatu Sì favurevule hè l'annu, Ancu appena casticatu Felice hè lu paisanu, Gode a vita cù passione Di pienghjesi ùn hà ragione.
Abile travagliadore, Da le so terre à sulana Empie a casa à bon ghjuvore Di frutta gustosa è sana, Di vinu è carne purcina Legumi casgiu è farina.
Ma u tempu bellu spessu Tribuleghja u paisanu, Vole fà fronte listessu Ma hè una lotta in vanu, Chì u tempu in gran maestru Face tuttu à lu so estru.
Piove ancu tuttu un veranu È a terra hè acquicciosa, Si lamenta u paisanu Chì s'infraceca ogni cosa, Nunda ùn ci ferma di sanu In sta terra padulosa.
Più frequente hè a sicchina Chì dura qualchì misata, Hè per tutti una ruina L'acqua hè misera o siccata Cotta da l'aria cucina Si crepa a terra assitata.
Hè natu per tene caru Rispetta ghjente è natura, Mancu u so fele hè amaru È di tutti si primura, Cusì campa à divuzione Cù i soi in cumunione.
Oghje issa ghjente hè smarrita U paisanu ùn hè più ; Oghje a tribbiera hè finita Boi ùn ne lavora più ; Oghje più linda hè a vita Ma ripiengu ciò chì fù.
| |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: U tribbiu Ven 28 Fév - 14:57 | |
| U tribbiu
Sta petra ch’aghju trovu Sculpita in forma d’ovu Cù un capu strangulatu In l’aghja in un tafone Arrembu à un barone Hè un tribbiu allucatu.
Da i boi tiratu Boca strascinatu Nu a trita prufonda E spiche di u granu Sgranella pianu pianu In l’aghja liscia è tonda.
È a trita spulata Mansa badra appinzata Avanti u trascinu Babbu ci hà postu un segnu Una crucetta in legnu Divizia Sammartinu! | |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Sì puetu ? Ven 28 Fév - 14:59 | |
| Sì puetu ?
Sì à lu veranu ùn senti l’odori Di tutti sti fiori Muscà à piacè ; Tù ùn vedi in ste belle è verdi confine Mille pratelline Sbuccite per tè ;
Quandu u sole và nu un viaghju tondu Versu un altru mondu Sparghje a so manna ; In iss’ore scure quandu u ghjornu more Tù ùn senti u so core Tristu chì s’affanna ;
Sì in la furesta spassighjendu solu Ùn senti lu volu Di un’ala ferita ; È chì svulachjendu fughje è si piatta Eppo’ chì s’acciatta Tutta impeurita ;
Sì sottu boscu ùn senti di u ventu U tristu lamentu Chì empie lu cuntornu ; Di a surgente l’acqua cristallina Chì canta è camina Senza fà ritornu ;
S’è tù ùn t’avveni di a giuventù Qaundu t’eri tù Nucente zitellu ; D’issi belli lochi induv’è tù andava Alegru cantava Di un core d’acellu ;
È sì in ste notti di grazie frisgiate Ste notti stellate Notti di piacè ; Tù ùn senti issa voce inchieta chì chjama Di l’amica in brama D’esse accantu à tè.
Allora ch’è tù ùn serai puetu Ùn hè un secretu A sorte hè cusì ; È puderanu chjamatti ancu sgiò Ma puetu nò Chì puetu ùn sì.
| |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Serai un omu u mio figliolu Ven 28 Fév - 15:41 | |
| Serai un omu u mio figliolu
Tù poi vede sfruttà l'opera di una vita, Metteti à u travagliu senza odiu nè rimorsu, Perde a to vincita in una sola partita, Senza dì una parulla nemmenu esse cummossu. S’è tù poi esse amante senza esse impazzitu, Sente chì omu ti ne vole è à nimu vulenne ; S’è tù poi esse forte è mai esse accanitu, Difendeti, luttà è nun cuntà e to pene. S’è tù poi suppurtà di sente li to detti Mascherati da i scorti per azzizzà i torti ; Sentenduti sbuciardà ancu nant'à i tetti Esse per a verità fermu cum’è i monti. Tù poi firmà degnu essendu pupulare, Appartene à u populu è cunsiglià i rè; È tene li t'amici cum’è persone care Ma senza chì mancunu ùn sia tuttu per tè. S’è tù poi cunnosce, suminà è riflette, È s’è tù poi pensà senza esse un pensadore, È senza chì u sonniu ti possi sottumette, Ùn esse dubitosu, nemmancu stirpadore. S’è tù poi esse fermu, mai esse arrabiatu, Mai fà imprudenze essendu curagiosu, S’è tù poi esse bonu, s’è tù poi esse savviu, Senza fà a murale nemmancu esse preziosu. S’è tù poi incuntrà trionfi dopu disfatte, Riceve sti buciardi incu simule fronte ; Firmà di sangue fretu à mezu à gran malfatte Quandu l'altri ci perdenu u capu è l'orizonte. Tandu i Rè, i Dii, a Scenza è a Vittoria I puderai per sempre in schiavi sottumette ; È ciò chì vale più chè i Rè è a Gloria Dì ch’è tù sì un omu a ti purrai permette. - Citation :
- Tu seras un homme, mon fils.
Si tu peux voir détruit l’ouvrage de ta vie Et sans dire un seul mot te mettre à rebâtir, Ou perdre en un seul coup le gain de cent parties Sans un geste et sans un soupir ;
Si tu peux être amant sans être fou d’amour, Si tu peux être fort sans cesser d’être tendre, Et, te sentant haï, sans haïr à ton tour, Pourtant lutter et te défendre ;
Si tu peux supporter d’entendre tes paroles Travesties par des gueux pour exciter des sots, Et d’entendre mentir sur toi leurs bouches folles Sans mentir toi-même d’un mot ;
Si tu peux rester digne en étant populaire, Si tu peux rester peuple en conseillant les rois, Et si tu peux aimer tous tes amis en frère, Sans qu’aucun d’eux soit tout pour toi ;
Si tu sais méditer, observer et connaître, Sans jamais devenir sceptique ou destructeur, Rêver, mais sans laisser ton rêve être ton maître, Penser sans n’être qu’un penseur ;
Si tu peux être dur sans jamais être en rage, Si tu peux être brave et jamais imprudent, Si tu sais être bon, si tu sais être sage, Sans être moral ni pédant ;
Si tu peux rencontrer Triomphe après Défaite Et recevoir ces deux menteurs d’un même front, Si tu peux conserver ton courage et ta tête Quand tous les autres les perdront,
Alors les Rois, les Dieux, la Chance et la Victoire Seront à tous jamais tes esclaves soumis, Et, ce qui vaut mieux que les Rois et la Gloire Tu seras un homme, mon fils.
Andrée Maurois 1918
If
If you can keep your head when all about you Are losing theirs and blaming it on you, If you can trust yourself when all men doubt you, But make allowance for their doubting too; If you can wait and not be tired by waiting, Or being lied about, don't deal in lies, Or being hated, don't give way to hating, And yet don't look too good, nor talk too wise:
If you can dream - and not make dreams your master; If you can think - and not make thoughts your aim; If you can meet with Triumph and Disaster And treat those two impostors just the same; If you can bear to hear the truth you've spoken Twisted by knaves to make a trap for fools, Or watch the things you gave your life to, broken, And stoop and build 'em up with worn-out tools:
If you can make one heap of all your winnings And risk it on one turn of pitch-and-toss, And lose, and start again at your beginnings And never breathe a word about your loss; If you can force your heart and nerve and sinew To serve your turn long after they are gone, And so hold on when there is nothing in you Except the Will which says to them: 'Hold on!'
If you can talk with crowds and keep your virtue, Or walk with Kings - nor lose the common touch, if neither foes nor loving friends can hurt you, If all men count with you, but none too much; If you can fill the unforgiving minute With sixty seconds' worth of distance run, Yours is the Earth and everything that's in it, And - which is more - you'll be a Man, my son!
Rudyard Keepling 1895. | |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: A chjama ! Ven 28 Fév - 15:43 | |
| A chjama !
U ciucciu inchietu chjama a so mamma È cume ch’aghju anch’eiu un gran penseru À tè di Paoli Facciu una chjama È dinò chjamu u valentu Sampieru.
Voi eroi di tant’alta pensata, À i spiriti corsi degni è fieri, Per sveglià la so mente addurmintata Mandate un soffiu à move i guerrieri
Feranu fronte à sta spietata forza Chì opprime libertà è lingua corsa Nimica aperta di a giuventù.
È da voi di rinoma famosa, Ritrovi a nostra anima generosa, I s’antichi valori, a so virtù.
| |
| | | Circione
Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
| Sujet: Parolle di Socrate Ven 28 Fév - 15:52 | |
| Parolle di Socrate
Socrate fece custruì, Ma per sente a ghjente dì Iss'opera pocu piacia ; Era per stu savviu troppu chjuculella Menu chè una casa era una casarella, Per riceve ùn cunvenia. "Pè i veri amichi ùn mi trovu in pena Tale ch'ella hè fussi puru bella piena!" Disse Socrate cun ragione ; Pè i veri amichi a casa era un casone. Amicu si dice ognunu, Scemu chì ci si riposa, U nome hè cusì cumunu È cusì rara hè a cosa. - Citation :
- PAROLE DE SOCRATE
Socrate un jour faisant bâtir, Chacun censurait son ouvrage. L'un trouvait les dedans, pour ne lui point mentir, Indignes d'un tel personnage ; L'autre blâmait la face, et tous étaient d'avis Que les appartements en étaient trop petits. Quelle maison pour lui ! L'on y tournait à peine. Plût au Ciel que de vrais amis, Telle qu'elle est, dit-il, elle pût être pleine ! Le bon Socrate avait raison De trouver pour ceux-là trop grande sa maison. Chacun se dit ami ; mais fol qui s'y repose. Rien n'est plus commun que ce nom ; Rien n'est plus rare que la chose.
Jean de La Fontaine | |
| | | Lùlù
Messages : 774 Date d'inscription : 04/11/2012
| Sujet: L'omu chì lotta Dim 2 Mar - 16:35 | |
| L’Omu chì Lotta hè una puesia di PETRU chì mi piace assai ! ghjè per mè un capu d'opera ! Hè tuttu ellu !.. è ùn a possu leghje o dì.. senza avè u frizzu adossu ! L’omu chì lotta
Quassù nant'à una culletta Spostu in cima di a cresta Macina un mulinu à ventu ; Un don Quirotte mudernu Chì ùn si batte più indernu U sfida senza spaventu.
L'omu hè partutu in missione Per salvà da a perdizione A lingua di u so paese . Interdetta è disprezzata Da i giovani scartata Cede u passu à lu francese.
Avvezzu ùn s'éra à issu fattu, In lotta è prontu à l'assaltu L'omu parla à alta voce. Un corsu sciappatu è schiettu Ribomba di pettu in pettu Sin'aldilà di a foce.
Cum'è a volpe da u falcu Sta voce messe in affaccu Di persone più di un centu : Donne, omi è giuvanetti Curiosi di sti detti Chì l'omu lampa à u ventu.
L'omu parla, l'omu canta, Cun ogni parolla vanta A so lingua millenaria ; Inchieti stavanu à sente Cresce cum'è un focu ardente L'alta voce sulitaria.
Voce di u ventu, di l'onda, Di a Corsica prufonda, Lingua di vita è d'amore, Di u pastore, di a Pace, Chì nimu mai ferà tace L'omu sà lu to valore.
I giòvani ùn capianu Eppuru elli sentianu U so core trimulà ; D'esse di nascita Corsi Criscianu i so rimorsi D'ùn cunnosce u so parlà.
L'omu parla, sempre lotta ; À l'ora chì u sole ciotta Sottu à un arburu si posa. Sà u prezzu di u so attu, Per dà forza à lu fattu Una stonda si riposa.
§
Petru Francescu Moretti
| L'homme en lutte
Là haut sur la colline au gré de la brise qui domine un moulin à vent persiflote. Un nouveau Don Quichotte aussi pâle de colère que de mine lui mène une lutte patriote.
L’homme est parti en mission pour sauver de la perdition sa langue ancestrale. Interdite et défavorisée par le jargon colonial elle cède le pas au français.
Peu accoutumé à ce fait, révolté par ce sort l’homme parle haut et fort. Son corse pur et parfait retentit de poitrines en poitrines bien au-delà des collines.
Comme le renard alerté par le vol du faucon les villageois du giron accourent pour écouter la voix de l’insolent qui vole aux quatre vents.
L’homme parle, l’homme chante chaque mot scande et vante sa langue millénaire, les témoins écoutent impatients croître les accents ardents de la puissante voix solitaire.
Voix du vent et de l’onde de la Corse profonde, langue d’amour et d’existence, des bergers, de la paix que personne ne réduit au silence, l’homme sait qu’il prêche le vrai .
Les jeunes sans tout comprendre sentent en eux exulter leur cœur prêt à se fendre. corses natifs d’un village ils mesurent les regrets d’ignorer leur langage.
L’homme parle avec foi et espoir et à l’heure où le soleil décline au pied d’un arbre il va s’asseoir. Après son discours sur la colline conscient de la valeur de son propos il goûte un moment de repos.
§
Adattazione Lùlù |
Dernière édition par Lùlù le Dim 2 Mar - 21:35, édité 1 fois | |
| | | Sumenta
Messages : 2052 Date d'inscription : 25/02/2012
| Sujet: Re: Moretti Petru Francescu "U Tralunchese" Dim 2 Mar - 20:14 | |
| ai fattu ben o Lulù di mette sta bella adattazione | |
| | | Lùlù
Messages : 774 Date d'inscription : 04/11/2012
| Sujet: Petru francescu Moretti Dim 2 Mar - 22:18 | |
| Leghjendu i so scritti vi site avvisti chi Petru hè largu è pudente di prismu è chi u so reghjone pueticu hè danciu in tuttu,ambiente,culori è sentimenti Nivava in Tralonca è Petru s'hè affaccatu à u purtellu è tuttu fighjendu l'hè venutu què: ch'aghju chjamatu : .............. PACE ! L’ore so mute, u ventu si tace, D’ un mantellu di soffice bambace S’ hè vestuta a terra mugata e stanca. Oghje l’ inghernu culor di nucenza Hà sguassatu di l’omu ogni presenza E senza mughe, hè bella a terra bianca. | |
| | | Lùlù
Messages : 774 Date d'inscription : 04/11/2012
| Sujet: Petru francescu Moretti Lun 3 Mar - 21:57 | |
| Dimmi o tempu! Dimmi cumu era ? Quand’ùn ci eri ancu ? Dimmi cumu serà Sè un ghjornu ùn sì più ? Tandu di vechjaia L’omu serà francu ? È quantu durerà A nostra giuventù ? Anima di l’universu Pensu à tè è sò persu Eppuru sì d’armunìa Tù Tempu di a Memoria Testimoniu di a storia Senza ricordu saria ? Passi sempre è sempre vaì Nè frusti nè stanchi maì Nemmenu faci ritornu Tù à u spaziu ligatu Più d’unu n’ai intricatu È disturbatu lu sognu. O Tempu ci conti l’ore Tuttu nasce eppo' si more Ùn scorri senza un inciampu Frà passatu è incertu Avvene Ancu sè l’omu ci tene A vita ùn hè chè un lampu O Tempu o Tempu prova à dì È cunfessami qual'è tù sì ! In sicretu fammi sapè U finu di stu misteru È scherzu qualchì piacè Tempu sempre infuriatu Tù Babbu di u Passatu Nisunu ti pò ritene Fiumara lesta chì corre È si para in un bullore E prumesse di l’Avvene U Tempu chì in gran maestru Sottumette à lu so estru Ancu a più chjuca speranza Rispose da mè intargatu È serenu ellu hà parlatu Eccuci la so sentenza : « Forse nunda ci era Quandu ùn era ancu Ùn sò ciò chì serà Sè un ghjornu ùn sò più Sò chì di vechjaia L’omu ùn serà francu È tantu ùn durerà A vostra giuventù ! » « Sò chì di vechjaia L’omu ùn serà francu E pocu durerà A vostra giuventù ! » § | |
| | | Lùlù
Messages : 774 Date d'inscription : 04/11/2012
| Sujet: Petru francescu Moretti Jeu 6 Mar - 8:55 | |
| U vinu di u scordu
Tù l’amicu sinceru À mio latu vicinu Empii lu mio bichjeru Per ch’anneghi in stu vinu Un sicretu penseru ch’abbughja u mio destinu
In stu bichjeru pienu Assurpu l’alegria Ùn ci trovu nemmenu Speranza o puesia Chì stu penseru almenu Ci trovu l’angunia
Di quellu tempu andatu Ch’occupa la mio mente N’aghju u core stracciatu Da quant’ellu mi sente Ch’un hà pigliatu fiatu Quellu scordu nucente
È s’ellu ùn vole more Issu sicretu penseru Chì mi stringhje lu core Caru amicu ùn fà nice Di vinu u mio bichjeru Empii sin'à l’arice § | |
| | | Lùlù
Messages : 774 Date d'inscription : 04/11/2012
| Sujet: Petru francescu Moretti Dim 9 Mar - 8:05 | |
| BELLA AMICA
Posa quì vicina à mè La mio musa à lu fucone Chì l’amore di u focu Svegli l’estru per cumpone In loda à sta zitelletta Fà le più belle canzone
Ùn hè più una zitelletta Ghjè avà dona cumpita Di le più piacente forme La so persona hè sculpita Pocu altiera ma latina Bella hè cumu una regina
Ricoprenu le so spalle Issi capelli castagnini Incù qualchì vena d’oru Tanti spampillante è fini Chì serianu à carezzalli Mumenti cusì divini
Altu è puru lu so fronte Spechju di pace è gentilezza Le so labre di curallu Sguazzanu tutta tristezza U so visu e merle rossu U vestenu di bellezza
Capricciosu lu so nasu Scimisce più d’un pittore Li so ochji tralucenti D'issu celestu culore Anu di a zitellina Un sguardu pienu d’amore
Amica cum'è a mea Ch’elli a sbacinu puru Quand’ella si n’esce fora U sole diventa scuru È s’ella parla o discorre L’acqua pienta è più n’un corre
Passione di la mio vita Tù la mio sola ambizione E la mio musa scimita Ch’ùn li trova paragone Anch’ella s’hè inamurata Di sta bellissima fata
S’ellu fussi lu so amore À mè solu cunsacratu Felice di tantu onore Ricunniscente seraghju Addinochju lu signore Ogni ghjornu pregheraghju
Manuscritta nant'à un fogliu Leghjerai sta canzona Perch’ellu ùn si perdi vogliu Rimettetila in persona Ci spiegu cume ti vecu A più bella ùn nu a negu | |
| | | Lùlù
Messages : 774 Date d'inscription : 04/11/2012
| Sujet: Petru francescu Moretti Dim 16 Mar - 10:58 | |
| À pernice strana, cacciadore stranu In faccia à u mio paese A muntagna petricosa Piatta nu isse tozze appese Cusì bella è maestosa
A pernice la più strana Petturiccia è frisgiulata Pizzicu rossu è cullana Quessa hè la pernice ochjata A regina di a sulana. Quandu l’aghju sottu ferma Sò maestru di la so sorte Ma la mio carcassa trema Quand’o pensu à la so morte ; Lentu la mio cartucciata Salutu u frombu di l’ale Ma sempre l’aghju svagliata Paura di falli male À la mio pernice strana Petturiccia è frisgiulata Pizzicu rossu è cullana À la mio pernice ochjata A regina di a sulana.
— Sempre tiri è mai tombi S’inchietanu li m’amici Ma chì numeru di piombi Tù li tiri à le pernice ? — I piombi di sti cartucci State à sente li mio detti I lasciu inde li so stucci Mettu à la piazza cunfetti Cunfetti à pernice strana Petturiccia è frisgiulata Pizzicu rossu è cullana, Cunfetti à pernice ochjata A regina di a sulana Tumbà quessa la pernice O chì gattiva pensata Mi trovu tantu felice D’avella sempre mancata Ci vole à esse meschinu è vile Per dì megliu esse lu boia Siccà cù un vechju fucile A mio surgente di gioa. Eviva a pernice strana Petturiccia è frisgiulata Pizzicu rossu è cullana Eviva a pernice ochjata A regina di a sulana! È ci hè sempre maestosa Nant’à isse cullette appese A vechja pernice rossa In faccia à lu mio paese. § | |
| | | Contenu sponsorisé
| Sujet: Re: Moretti Petru Francescu "U Tralunchese" | |
| |
| | | | Moretti Petru Francescu "U Tralunchese" | |
|
Sujets similaires | |
|
| Permission de ce forum: | Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
| |
| |
| |