ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
Le Deal du moment : -50%
-50% Baskets Nike Dunk Low
Voir le deal
64.99 €

 

 E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU

Aller en bas 
2 participants
AuteurMessage
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU Empty
MessageSujet: E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU   E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU EmptyMar 7 Mar - 22:21

Canta u Populu Corsu hè  un  gruppu cunnisciutu da tutti, chì ùn  si prisenta mancu più. Puntellu maiò di u riacquistu per via di  a so indiatura ma dinù è soprattuttu per via di una dimarchja artistica chì  benchì  arradicata  assai à a tradizione era in accordu parfettu incù u so tempu. A prova si n'hè chì e so  canzone sò sempre d'attualità è  facenu parte di  u repertoriu di a più parte di i cantadori.

Canta u Populu Corsu sò dinù  scritti putenti, è custì dinù  l'intrecciu si face  benissimu trà  tradizione è  criazione  incù e puesie di Ghj. Fusina, Ghj. Thiers, Ghj.T. Rocchi,  ecc. ma soprattuttu quelle di l'anima di u gruppu,  quellu  chì fece a maiò parte di e musiche, vogliu parlà di Ghjuvan Paulu Poletti.

 Trè parolle

Canta u Populu Corsu, trè parolle chì chjoccanu, è trè parolle carche di sensu. Canta, perchè custì si parla viramente di cantu, i  cantadori di Canta, l'emu da vede, sò  tutti cantadori di prima trinca. Populu è Corsu perchè custì tuttu u populu corsu hè  riprisintatu,  da  Rusiu à  Zicavu, Sermanu, Evisa,  a Soccia ... è ogni cantadore  hè  arradicatu assai à i so lochi. Una  riprisintazione suciale è  geugraffica di l'isula. Sò  riprisintate dinù parechje variità dialittale è què dinù  cuntribuisce à fà  di Canta u gruppu di a Corsica sana è ognunu ci trova u so contu. 

Ma vultemu à u cantu è in particulare à  e voce. A forza di u  gruppu hè  sta diversità  è  sta ricchezza di voce di qualità.

Isse  voce, vi prupongu di  scoprele ad una ad una scigliendu sugne duie canzone. A  discugraffia si piantarà à u discu "Ci hè dinù", chì  omu pò  cunsidarà  cum'è l'ultimu discu di u gruppu "storicu". Ci saria  forse vulsutu à include dinù u discu di "u ritornu". Ma puru sì  "Sintineddi" hè un bellu discu, inde  u  filu musicale di quill'altri è  incù numarosi riprisintanti di  u  gruppu di u principiu, a scelta s'hè piantata à  u prima periodu, vale  à dì  da " Eri, oghje, dumane"(1975) à  "Ci hè  dinù "(1982).  L'assenza di Guelfucci o di Filippu Rocchi è  annant'à l'altri dischi vinuti dopu  di  sguasi  tutti "l'anziani"  ci sarà stata per assai. Ma attenti, hè solu una  scelta musicale, ùn s'agisce micca d'accatizzà a pulemica "Canta u Populu Corsu ufficiale" / "Canta 73".  U scopu hè  solu di parlà  di musica è  di  voce. È quistione di voce, u fattu si stà  chì incù a discugraffia di Canta u Populu Corsu da 1975 à 1982 ci n'hè  abbastanza per prisintà quelle più riprisintative di u  gruppu.





E VOCE DI CANTA U  POPULU CORSU



Petru Guelfucci 


Petru Gelfucci hà  qualcosa chì sorte di l'urdinariu inde a voce. Face parte di sti cantadori chì  a  so voce empie u spaziu. Una  "signatura" vucale unica.
Disse un paisanu parlendumi di Pampasgiolu è di a so voce ch'ell' era un "sonu". Cusì diciaraghju anch'eiu pè  a voce di Petru,  pare un  sonu, quellu di un strumentu,  micca una voce. 

Per favvi sente stu "sonu" eccu duie canzone:" Vergogna à  tè" è "Citadella da fà" :






Ghjuvan Paulu Poletti


Voce calda, prufonda, armuniosa. Dolce è  putente attempu incù qualcosa in più, chì  Poletti e porta e so canzone, ci  mette a so anima. Una prisenza trimenda, via, una maraviglia. 

A scelta  hè  stata  difficiule ma eccu duie canzone, "Un  soffiu di libertà" è  "A  Strada di l'omu".







I Rocchi

Eredi di una vechja tradizione musicale, puffiglioli di Filippone Rocchi ,  nipoti di Carlu Rocchi è  figlioli di  Ghjuvan Santu Rocchi Anna, Carlinu è Filippu Rocchi anu  sta impronta vucale propia  à  i Rocchi. Voce chjare, linde, incù una spezia di vibrato naturale è  soprattuttu un versu  è  un garbu naturale trimendu. Ci hè  u  razzinu, ùn  vale  a pena! È stu razzinu ùn hè ancu à spegnesi... Basta à  sente  e voce di Ghjuvan Luiggi Achard o di Doria Ousset per essene cunvinti  ditone .

Carlinu Rocchi.

Per  sceglie a canzona di Carlinu Rocchi a scelta hè stata  faciule postu ch'ellu ùn  ne canta  cà una... Ma chì  canzona! cheers cheers cheers
"L'Alta Strada", una di e canzone cantate è ripigliate u più da a ghjente è  chì  cunnobbe è  cunnosce sempre ancu oghje  un successu pupulare eccezziunale. Ma sì a canzona hè piaciuta  tantu  hè dinù per  via di a intelpretazione di Carlinu. Una  voce magnifica è un esempiu  di  versu è di rivuccate à fà sente in ogni  scola di cantu. A quintescenza di u cantu nustrale, dimmula puru, in una parolla sola, a perfezzione.




Filippu Rocchi


Filippu Rocchi, hè una riferenza in lu duminiu di u  cantu in paghjella, ciò chì omu chjama "un bassone". Ma ùn si  cuntenta micca di "fà  u  bassu" ellu u bassu u CANTA. È per furtuna ùn  canta micca solu in bassu, a so siconda hè  prufonda,  ricca, naturale, incù rivuccate discrete – e più belle. U tuttu sirvutu da una subrietà è una  lindezza senza paru.

Duie canzone, "Compañero" – di sicuru – ma dinù "Un Paisanu" core .








Anna Rocchi 

Cum'è  Filippu, Anna face parte di quelli chì  ùn  facenu micca centumila note, ma face sempre a rivuccata ghjusta, quand'ellu ci vole è  senza ch'ella sia furzata. Custì  dinù ci hè  issa lindezza è  sta  subrietà. Da l'avà frà tutte e voce di donne  ch'appii intesu – eppuru ci sò  belle – , ùn pensu micca ch'e siamu ghjunti à  simule livellu di maistria è  di ghjustezza.

Duie canzone, "Principellu" è "Rossignyol" – incù Ceccè Buteau.







Ceccè Buteau

Assai parsunalità dinù inde a voce di Ceccè Buteau ch'e  vinimu di sente incù Rossignyol. Voce prufonda  è  carca di dulcezza è di sinsibilità. Una voce à fior di pelle.
Duie  altre canzone, u sublime "Haika mutil " è  "U muvrinu" di Ghjuvanteramu Rocchi.






Michele Paoli

Una voce arcaica, paisana, un  versu suttanacciu schiettu.  Cantadore di tradizione, Michele marita grazia, sputichezza è stintu. Trimendu.

Ùn si pudia schisà " I mulatteri d'Ulmetu" è vi prupongu per  illustrà  st'aspettu arcaicu " l'almanaccu ".






Dumenicu Gallet

Dumenicu Gallet avia una voce chì purtava qualcosa in più à a diverstità vucale di u gruppu. Una manera di cantà  più lirica cà  tradiziunale, una grande sinsibilità. Una voce dolce è  prufonda  ma  dinù pudente è  piena di  forza. 

Duie  canzone trimende " Vogliu scrive u to nome "  è  "Scorsa la vita"– incù u  ben d'Alanu Nicoli. 






Alanu Nicoli

Una voce uriginale chì  sorte anch'ella di u filu tradiziunale. Una  voce spessu puntata cun forza ma sempre incù issa  spezia di strappatura è di dibulezza chì  vi tocca. Una voce chì  traducia binissimu l'indiatura di un  omu  cunvintu, chì cantava incù e so trippe cum'è  quì incù "A  fiaccula di a vita " di Ghjuvanteramu Rocchi. Una canzona ma duie virsione, quella di u discu "Ci hè dinù"  è  una in cuncertu in Argiusta in 1983.






Natale Luciani

A lascita maiò di Natale ùn mi  pare tantu vucale ma musicale. E so  canzone anu datu ùn  soffiu  novu  à  u  gruppu, incù assai vitalità. Ma Natale dinù cantava, ancu s'ellu lasciava cantà nanzu à l'altri. Hè difficiule di parlà solu di a so voce, ci vole à  avè  cunnisciutu l'omu per capisce  chì Natale era nanzu tuttu una parsunalità. Parsunalità  talmente forte ch'ellu ùn si pò staccà a voce da l'omu. Soprattuttu chì per ellu, aldillà  di tutta cunsiderazione artistica, a voce era soprattuttu quì per purtà  un missagiu, ciò chì ùn l'impedì micca di cantà altre canzone cà "A palatina" o "L'armata di l'ombra". A prova incù "Festa Zitellina" è "Allegria":







Michele Cacciaguerra 

Incù una bella voce, calda, armuniosa, un bellu  versu è  soprattuttu un timbru di quelli, Michele hè  un  cantadore  cumpiitu.  Pussede una tessitura eccezziunale.  Una voce linda, soprattuttu quand'ellu a lascia filà cum'è quì annantu à "Missaghju":



U lamentu di u prigiuneru:





Patrizia Gattaceca

Infine, un'antra voce femina, quella di Patrizia Gattaceca. Patrizia  s'era  sempre una  giuvanuttella quand'ella cantede incù Canta u Populu Corsu annantu à "Chjamu a puesia"  è  "Festa zitellina" arrigistrati tramindui in 1979. A so  voce hè piena, dolce è  ghjusta. Sintimula annantu à "A mio lingua"è"Arietta"  :






Ci sò tutti quessi eppo' ci sò...  

Quelli chì sò voce impurtante ma chì per disgrazia bench'elli appianu siconde magnifiche ùn cantanu micca o sguasi annant'à i dischi. Ùn li possu ammintà  tutti, chì  sò stati  parechji à  participà à u gruppu è  quelli chì  mi ne  scordu mi scusaranu. Ma ùn si pudaria micca parlà  di  e  voce di Canta senza  cità dui puntelli di u gruppu: Minicale è Saveriu Luciani.


Minicale (Alain Bitton Andreotti) 

Minicale hè musicante, a so voce hè piena, ghjusta è  armuniosa. Hè assai fidu à u  versu tradiziunale. U solu difettu di Minicale: ùn canta micca abbastanza rambo ! Ghjustu qualchì paghjella è u cambiamentu di "Compañero". Ma  hè  un piccatu.
Vi mettu quantunque dui pezzi di cuncertu "A canzona di u vinu " è una paghjella.






Saveriu Luciani  

Unu  di i bassoni  di u  gruppu, incù frà  altri  Filippu Rocchi, Eric Gineste o Ghjuvan Claudiu Leca... Ma Saveriu dinù  hà  una  bellissima voce di siconda. Piccatu ch'e ùn l'avessimu pussutu sente annant'à  i dischi in  stu  rigistru. tristu

U discu bramatu...

Postu ch'e simu à  i  rimprovari, eccu quellu ch'e pudaria fà  à  stu  gruppu chì ci  hà  accumpagnatu è  si pò dì  avviatu dipoi 40 anni. Più  cà un  rimprovaru, un rigrettu maiò, quellu di un avè mai vistu sorte un antru discu in l'anni ottanta, ancu sì l'arristazione di Natale ci sarà  stata per assai. Eppuru  ci era manera di fallu. Certe canzone e cantavanu digià annantu à  a scena, m'arricordu in particulare di Cavallu, incù  e chjame di Filippu  è a siconda di Petru, o di una canzona magnifica chjamata "Trà  sole è morte" ( Ghj.Thiers/ E. Gineste) cantata da Ceccè Buteau incù  a  sinsibilità ch'e li cunniscimu ( canzona  ch'è vo  pudete sente annant'à u discu Da l'alturaghja d'Anna Rocchi cliccate quì)
È parechje altre canzone chì si trovanu annantu à  u primu  discu di Petru  Guelfucci.
Revenir en haut Aller en bas
Studiantu




Messages : 2
Date d'inscription : 16/09/2018

E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU Empty
MessageSujet: Re: E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU   E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU EmptyVen 8 Mar - 19:14

👏👏👏
Tamantu travagliu st’articulu
Pudeti a metta nantu u Wikipedia Corsu, parchì ùn c’hè tantu informazioni nantu u gruppu, pudeti fighjulà :
https://co.wikipedia.org/wiki/Canta_U_Populu_Corsu?wprov=sfti1#
Revenir en haut Aller en bas
 
E VOCE DI CANTA U POPULU CORSU
Revenir en haut 
Page 1 sur 1
 Sujets similaires
-
» Canta u Populu Corsu
» A TRIBUTE TO CANTA U POPULU CORSU
» Canti corsi tradiziunali
» Voce Ventu
» Voce Ventu - Cuncerti di i 20 anni di u gruppu.

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Per isse sponde è da mare in là... :: Musica :: Per isse sponde-
Sauter vers: