ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
Le Deal du moment :
Google Pixel 7 5G – Smartphone 6,3″ OLED ...
Voir le deal
316 €

 

 U chjama è rispondi

Aller en bas 
3 participants
AuteurMessage
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: U chjama è rispondi   U chjama è rispondi EmptyDim 16 Sep - 11:34

Hè statu messu in linea un libru cullittivu cunsacratu à u chjama è rispondi.



http://www.centreculturelvoce.org/images/stories/pdf/livre_incontru.2011.pdf

Andate puru à leghje e parte chì v'interessanu

U chjama è rispondi Captur12

Vi mettu quì sottu u capitulu cunsacratu à a difinizione di u chjama è rispondi forse aiutarà à quelli chì s'interessanu à l'affare, in particulare per ciò chì tocca à a virsificazione è à a rima.


Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: Petru Santucci - Cuntribuzione à una furmalisazione di u chjama è rispondi   U chjama è rispondi EmptyDim 16 Sep - 12:02

U chjama è rispondi Captur13
U chjama è rispondi Captur14
U chjama è rispondi Captur15
U chjama è rispondi Captur17
U chjama è rispondi Captur16
Revenir en haut Aller en bas
Ruclinonu Solechjari

Ruclinonu Solechjari


Messages : 518
Date d'inscription : 27/02/2012
Localisation : Casinca

U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: Re: U chjama è rispondi   U chjama è rispondi EmptyDim 16 Sep - 12:05

Hè interessante, è mi pare ch'elli ci sò qualchi nomi cunisciuti chì anu cuntribuitu à sta redazzione.
Revenir en haut Aller en bas
http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: Olivier Ancey - Chjama è rispondi, impruvisazione è puesia.    U chjama è rispondi EmptyDim 16 Sep - 13:05

Chjama è rispondi, impruvisazione è puesia.

L’amparera di u chjama è rispondi pone a quistione di a trasmissione di un’arte chì a tradizione pupulare difinisce vulinteri cum’è un donu: « Ùn s’ampara micca, hè di nascita, ci vole à esse nati pueti… » è s’omu riflette una cria, sicondu ciò chì s’intende in « chjama è rispondi » pare ghjustificata sta sintenza.

S’ellu si cunsidareghja ch’ellu deve esse u cantadore di chjama è rispondi capace d’impruvisà ùn discorsu in strufate chì rimanu, tandu sì, si pò amparà… ma a rima è a virsificazione, o tutte e tecniche aduprate da l’impruvisadori, s’elle si ponu amparà è cudificà, ùn bastaranu forse micca à fà i Minnelli è i Pampasgioli di dumane … Vogliu vene à dì chì quelli chì praticheghjanu oghje u chjama è rispondi, sò (simu) pè a maiò parte più impruvisadori cà pueti invece si sà bè chì i maestri di quell’arte antica è pupulare eranu veri pueti impruvisadori.

Pare nicissaria una difinizione di ciò ch’ellu hè o di ciò ch’ellu avaria da esse u chjama è rispondi. Quella ch’ellu face Tonì Casalonga (Brève description ) inde u ducumentu Falce/Voce Cumune, ne face risorte i varii aspetti sott’à un angulu interessante, quellu di una visione d’inseme chì piazza u nostru cantu à u centru di una multitudine di dumande à e quale pè a maiò parte hè data subitu una risposta. Ci hè poche cose à aghjustacci, s’ellu ùn hè una intelpretazione parsunale in più, da nutrisce a riflissione.

Da u chjama è rispondi s’aspetta ben’intesa ch’ellu ubedischi à e regule imposte da a rima è a versificazione, ma micca solu, s’aspetta dinù :

  • ch’ellu sia impruvisatu…2

  • ch’ellu s’arrembi à una lingua ammaistrata è ricca.3

  • ch’ellu fia risorte a nuzione di cuntrastu, di ghjustra, è dinù a capacità di i participanti à tene un sugettu, chì in chjama è rispondi ci hè dinù « rispondi » è ciò chì preme forse più cà tuttu hè a pertinanza di a strufata.


À sti punti impurtantissimi li si pò aghjugne dopu :

  • a qualità di a voce, a grazia di u versu (chì u chjama è rispondi hè dinù un cantu…)

  • a finezza di a puesia4

A puesia tradiziunale ùn esiste cà incù a rima, da u so intrecciu naturale è sistematicu nasce spessu una cunfusione trà u fattu d’esse puetu è quellu d’esse capace d’accuppià inseme dui soni sumigli ma attenti: benchì ubligatoria inde a tradizione, a rima ùn guarantisce nulla, si puderia guasi paracunà à una spezia d’artifiziu, una mascara chì si mittaria annant’à a strufata da piattanne i difetti… Mi pare dunque impurtante à distingue rima è puesia è s’avissi da difinisce ciò ch’ella hè a puesia diciaria ch’ella hè ciò chì dà a grazia à a lingua è chì a face ballà, cum’ellu a dicia cusì bè Malherbe (1555-1628) chì paracunava a prosa à a marchja è à puesia à u ballu.


U donu è l’esempiu.

Ancu s’elli sò Pampasgiolu è Peppu Flori i più cunnisciuti, ci era miraculi di pueti dunati trà Lozzi è u Marzulinu. Duminicone Acquaviva, autore di i cuntrasti siguitati da u famosu «Ricusatu» cantatu da Antone Ciosi, era unu di quessi.

Un cuginu carnale di a mo mammò cugnumatu Peppu u Cacciadore era unu di i tarcani di a puesia è di u chjama è rispondi, ma eranu veramente troppu numarosi i pueti per ch’e i possi ammintà tutti… Cantu è puesia ritimavanu a vita di i nostri antichi è a impruvisazione puetica ùn era micca solu l’affare di l’omi… e donne puitavanu anch’elle.

Ind’è noi, in tempi di guerra quand’elli murianu l’omi luntanu da i soi, facianu sò ch’e chjamemu a gridata : mittianu un linzolu biancu annant’à u tavulinu è e donne vuciaravanu, a mo mammò è e so surelle a fecenu quand’ellu morse u mo ziu (u fratellu di mamma) in Anduscina à 26 anni. U mo babbone era ellu dinù un grè impruvisadore ma ùn l’aghju micca cunnisciutu. Si face chì di st’ambiente famigliale impastatu di cantu è di tradizione ùn ne aghju micca benefiziatu, vogliu dì di manera « diretta ». S’e fussi statu allivatu inde u Marzulinu à u cuntattu di sta ghjente, si pudaria spiicà u fattu ch’e sia « puetu » oghje è si pudaria pinsà chì a trasmissione si fussi fatta di più incù l’esempiu cà per via di a sola genetica… ma ch’elli fussinu pueti tramindui mammò è babbò, quand’era zitellu ùn ne sapia nulla, ùn hè cà dopu quandu cantava digià ch’aghju scupartu quale elli eranu « culturalamente ».

Eppuru possu dì chì u gustu pè a musica è pè e canzone l’aghju sempre avutu è hè divintatu prestu una passione. Quandu sò ghjuntu da Parigi, in 1975, ci simu stallati in Aiacciu. Di i dui anni ch’aghju passatu tandu à a scola Miot, u più ch’e m’arricordu sò ste trè canzone corse ch’aviamu amparatu incù u maestru : Minicola, Sott’à u ponte, è Ciucciarella. U maestru era di a vechja generazione, avia custume è mazzetta… Era un certu Rossi, paria tuttu Tinò, soca era qualchì cuginu.

Chì vularà dì ? pò dassi chì sta sinsibilità, sta manera di « riceve » o di risente musica o puesia ùn hè micca qualcosa chì s’ampara è forse ci sò chì l’anu inde u sangue. In ogni manera, a meia l’eredità pensu ch’ella sia custì. Ùn mi pratendu po micca l’eredu di a puesia di i mio antinati, ma crelgu quantunque d’esse « di razzinu ». ’Ci chì a puesia hè un donu, ùn sò s’ella hè vera, ci sarà forse qualcosa chì si trasmette da leva in pulleva, ma per mè ùn si nasce micca puetu : u donu s’ellu esiste ùn face micca tuttu.

Da a paghjella à u chjama è rispondi.

Sta passione pè u cantu s’hè sviluppata incù l’anni, ma possu dì incù cirtezza ch’ella fù dicisiva a scuparta di a paghjella : hè a so magia chì m’hà strigatu è m’hà fattu passà da amatore à « cantadore ». E prime paghjelle l’aghju intese in Niolu pè a Santa …

Eramu più zitelli cà omi quandu incù u mio cuginu carnale (Ghjuvan Petru Sabiani di Casamaccioli) stavamu à sente nuttate sane i paghjillaghji vinuti à sparteci a so arte. Sti paghjillaghji quand’e i sintiamu è puru quand’e i vidiamu (chì era propiu un vede), ci facianu l’effettu di gicanti. Pè amparà e paghjelle ùn c’era tanti dischi, a campa ch’aviamu quellu scagninu d’Antone Ciosi « Ritornu à u paese » incù a paghjella Imprestami e to ale, cantata da i fratelli Moretti è da Filippu Rocchi di Rusiu, hè annant’à què ch’avemu fattu e nostre prime prove incù u mo cuginu… a passione fece u restu, qualchì annu dopu a pruvavamu cun elli.

Per mè cantu è puesia ùn si ponu staccà, viaghjanu inseme, e prime puesie ch’aghju scrittu eranu di fattura tradiziunale:

« Sia vomara a mio penna
Sianu solchi ste righe
È a mio mente catena
Di e tribbiatoghje antiche
Quandu l’inchjostru sumena
E rime facenu spiche »


Ripitia u mudellu di i mo vechji, e canzone ch’e facia, e cantava cusì pè e fiere, i matrimonii o (bench’e ùn fussi pastore) in qualchì tundera… mi n’arvecu avà ch’ellu hè statu u mo parcorsu quellu di un cantadore di tradizione, guasi di l’uralità (dicu guasi perchè e canzone l’aghju scritte nanzu di cantalle) è bench’e sia prufissore di corsu, zenza mancu tantu vulella mi sò sclusu da per mè di u mondu di a literatura scritta scigliendu a via di a puesia pupulare è di l’uralità.

Per quellu chì vole amparà i canti di a tradizione u solu ascoltu di fondi sunori (ancu s’ellu pò aiutà) ùn basta micca : l’uralità induce una prisenza annant’à u tarrenu, è ancu s’elli sò pochi, esistenu sempre i lochi (è a ghjente) induv’ellu ùn fù mai rottu u filu di a tradizione…

Da ch’e ebbu u mio permessu, mi n’andedu subitu in Rusiu pè Santa Maria, mi paria naturale per un giovanu passiunatu di paghjelle… dipoi tandu ùn aghju mai mancatu u 15 d’aostu in Rusiu. Aghju sempre fattu tutte isse feste, Sant’Alesiu trà Rusiu è Sermanu, Sant’Austinu in Sermanu, a fiera di Francardu, quelle di u Pratu, di San Brancaziu, di Santa Ristiduta, ecc. oghje à dilla franca mi pare un piccatu di vedene smarisce parechje…

Hè custì ch’aghju « amparatu » è chì pianu pianu da paghjillaghju sò divintatu dinù impruvisadore è oghje m’aggradisce assai d’esse cunnisciutu è stimatu da a ghjente di u populu: i paghjillaghji, i pueti, i cantadori è tutti l’amatori è i passiunati di canti pupulari. Tutta issa ghjente chì danu à u cantu u so veru sensu: a so dimensione umana perchè u cantu ùn hè micca solu musica è puesia hè di più cà cusì, u cantu hè spartera. A pratica di un cantu tradiziunale (patti è cundizione ch’elli sianu i nostri canti praticati cum’è di si dè, vale à dì cù u so populu) hè una di e chjave chì aprenu e porte trà e generazione, tesse issa lega impurtantissima inde u tempu è inde u spaziu.

Si parla di populu corsu, ma quand’elli ùn anu nulla à sparte i babboni cù i puffiglioli, populu corsu ùn ci n’hè, si capisce tandu a impurtanza di l’ultime pratiche cumunitarie chì ci fermanu. Hè per quessa ch’ella mi pare l’idea di fà entre stu « patrimoniu tramandatu » inde e scole una risposta à un bisognu di a nostra sucetà.

Parechji anni fà, mi truvava in Rusiu u ghjornu di Santa Maria, un vechju paghjillaghju (u ben d’Andria Federici) mi disse e parolle di una paghjella, e cunniscia digià chì eranu quelle di una canzona ch’ellu scrisse u mo ziu, Ghjuvan Pasquinu Acquaviva, quand’ellu avia 17 anni :

« Quandu annant’à Monte Cintu
Ci tagliaranu u fenu
Ghjugnarà à traspurtallu
Un vagunettu di trenu
Tandu sì chì cambiarà
U core ch’e portu in senu »


U paghjillaghju rusincu fù suspresu è cuntentu di vede chì un giovanu cum’è mè (avaraghju avutu tandu vinticinque anni) a cunniscissi. Tuttu fieru ch’e era di vede chì a canzona di u mio ziu avia viaghjatu da Niolu à Vallerustie è da 1927 à 1990, li ne dissu subitu un’antra passata :

« Quandu in Golu è in Tavignanu
Ùn ci sarà acqua da beie
I largi di Valduniellu
Lamparanu l’alimee
Tandu si chì vultaranu
Versu tè e mio idee »


Piccatu ch’ellu fussi digià mortu u mo ziu in 1990… li avaria fattu piacè di sapè chì a so canzona a cantavanu Rusinchi in paghjella è dinù chì oghje A Filetta canta « A malata » un’antra canzona ch’ellu avia fattu, sempre à 17 anni. D’altronde annant’à u listessu dischettu (Intantu) cantanu dinù una paghjella stratta di una di e so magnifiche canzone chì conta u viaghju da Piana à L’Isula Rossa.

Stu stalvatoghju mi piace à cuntallu, hè significativu assai di ciò ch’ellu hè u nostru cantu, è palesa binissimu u funziunamentu di l’uralità. Face risorte dinù un aspettu interessantissimu di a paghjella chì hè una spezia di cruvellu : a mimoria cullittiva sceglie è ritene e strufate più belle di i nostri canti. Hè per quessa ch’elle sò belle e parolle di e paghjelle, li dà in più di a so billezza musicale, una ricchezza literaria. Hè dinù per quessa ch’ella parla di tuttu, mi pare u solu cantu corsu à falla incù u chjama è rispondi. Eppo paghjella è chjama è rispondi anu a listessa virsificazione, ancu s’ell’hè tirzinu di sedecipedi per certi è sistina d’ottunarii per l'altri.

Sistina o tirzina ?

Sistina o tirzina ? Eccu a « pulemica » o a « cunfusione » ch’ellu ammenta Tonì Casalonga inde a so discrizzione di u chjama è rispondi. À primu intoppu, sta primura mi pare più quella di u scrittu cà quella di l’urale. Cumu distingue, tralasciata a forma (tra)scritta di u nostru cantu impastatu d’uralità, tirzina è sistina ? Da u solu fattu di rifletteci, nasce u cuntrastu trà uralità è scrittura. Ma tandu, perchè riflette annant’à a forma scritta di un cantu chì forse più cà l’altri canti pupulari corsi è per via di u so carattare impruvisatu saria u portabandera di l’uralità? Sicuramente perchè diventa u scrittu strumentu nicissariu di un’analisi di u chjama è rispondi per dacci un inseme di chjave è di codici utuli per capiscene u funziunamentu o a puetica. Sta virsificazione chjamata quandu sistina d’ottunarii quandu tirzinu di sedecipedi hè a più sparta inde a nostra tradizione puetica. Hè quella chì si ritrova inde a paghjella è u chjama è rispondi (l’avemu digià detta) ma hè dinù quella di u lamentu, u sirinatu, u vuciaratu è di certe nanne.

S’e fussimu cartesiani diciariamu chì di un puntu di vista matematicu l’affare hè listessu postu chì u risultatu di 6x8 è di 3x16 hè sempre 48… ma circhemu quantunque à discioglie certi nodi :

A tradizione urale a chjama piuttostu terzettu, tirzinu, terzinu, tirzina… à i nostri paghjillaghji o à i nostri pueti, ùn l’hà mai intesi nimu dì : sistina d’ottunarii. S’omu s’arremba à sta trasmissione à bocca, u tarmine tirzinu pare ghjustificatu. Ma a tradizione urale hà dinù e so limite, pigliemu l’esempiu di a parolla paghjella : A paghjella hè pulifunia ma a pulifunia ùn hè micca sempre paghjella : pò dinù esse terzetti, madricali, messa… eppuru u tarmine pulifunia ùn si sintarà micca in bocca à i nostri vechji cantori chì diciaranu più vulinteri « cantemu a messa in paghjella » (vale à dì cum’è a paghjella : in pulifunia).

S’elli sò i listessi chì « difendenu » i tarmini tirzinu è paghjella l’affare si pò cuncepì… si parlarà tandu di rigistru di lingua : paghjella è tirzinu pè a lingua pupulare è pulifunia è sistina d’ottunarii pè a lingua sapiente.

Un antru puntellu impurtante di l’analisi hè a rima, Petru Santucci in la so “Cuntribuzione à una furmalisazione di u chjam’è rispondi” ritene quattru pussibilità à e quale prupongu d’aghjustà :
- una strufata incù quattru filari in rime doppie, un quintu filare libaru è un sestu filare chì ripiglia a listessa rima cà u sicondu è u quartu filare. A rima principia dunque doppia per finisce nesca, chjamemula: doppia nesca.
- una strufata incù i quattru primi filari in rima abbracciata è l’ultimi dui accuppiati inseme, ch’e chjamaremu rima abbracciata mozza, avaremu dunque:

1 rima nesca : ab-cb-db
2 rima doppia : ab-ab-ab
3 rima nesca mozza: ab-cb-dd
4 rima doppia mozza: ab-ab-cc
5 rima doppia nesca: ab-ab-cb
6rima abbracciata mozza: ab-ba-cc

Pè a rima nesca, u significatu ùn deve esse micca quellu di coppiu/nescu chì dà pair/impair in francese, ci vole à vedeci piuttostu u sensu di sduppialla, nescu essendu u cuntrariu di doppiu. Ci saria tandu trè rime, una tutti i sedeci pedi, u nome tirzinu saria logicu.

Ma a rima un hè micca sempre nesca, accade ognitantu ch’ella sia doppia (2), ciò chì ùn cambia nulla, a strufata si pudarà sempre chjamà tirzinu è si diciarà ch’ellu ci hè una rima à l’emistichju :

P.Calzarelli:
Pigliatu emu la piazza
Chì elli ci anu lasciatu
Ma nisunu nun rimpiazza
Nè à ziu nè à babbu
Chì sò pueti di razza
È u solcu anu tracciatu

(2 rima doppia : ab-ab-ab)

G.B.Calzarelli:
Paulu quand’io ti sentu
M’appoghju sempre una stonda
Per coglie megliu l’accentu
È a to rima prufonda
Ch’ellu mi porta u ventu
Chì vene da a to sponda

(2 rima doppia : ab-ab-ab)


(Ghjuvan Battista è Paulu Calzarelli, chjama è rispondi in Pigna, 1994.)


Accade ancu ch’elli venghinu accuppiati inseme l’ultimi dui versi (3, 4), chì ne saria tandu di u nostru tirzinu l’ultimu versu un rimendu micca cù i primi dui? S’imponeria forse u nome di sistina, almenu di cunsidarà ch’elli sò trè filari di sedeci pedi incù una rima interna (à l’emistichju) à u terzu filare.

Da fà una piccula illustrazione vi prupongu quì una passata di un chjama è rispondi incù Memmè Pasqua è Carlinu Orsucci in fiera di Niolu. Pasqua rimpruvareghja à Orsucci di campà in Parigi, simu in 86 è tandu Charles Pasqua hè ministru di l’internu, Orsucci li risponde cusì :



C.Orsucci:
Mi piacenu e vostre muse
E vostre rime ùn sò vane
Eiu s’e mi ne sò andatu
Stata hè per manghjà u pane
Ma sì Pasqua mi face mutà
Mi ne ghjungu ancu dumane

(1 rima nesca : ab-cb-db)

D.Pasqua :
Ch’è vo sgiate u benedettu
Cù i mio versi sinceri
Sintite u mio terzettu
Ghjunghjenu li panatteri
State puru ancu dumane
Cornanu tutte e mane

(4 rima doppia mozza:ab-ab-cc)

C.Orsucci:
In fatti di puesia
Vorreste ch’o fessi ciabba
Ma pane ùn vi ne danu
O Pasqua s’omu ùn lu paca
Eiu cum’è tù dici
Sò andatu à cumprallu in Parigi

(3 rima nesca mozza: ab-cb-dd)


A quinta forma hè aduprata assai inde a tradizione, hè guasi rima doppia ma u quintu versu hè « libaru », essendu libaru di rima, u quintu versu hè cum’è una spezia di rispiru chì rende a strufata menu pisanesca cà quella in rima doppia. U quintu versu libaru hè dinù una manera di mette in risaltu l’ultimu versu, di dalli più forza. Sta forma à mè hè forse a più chì mi sende. Quì dinù u fattu d’avè a listessa rima tutti i sedeci pedi face risorte a struttura di u tirzinu :

À titulu d’amicizia
Crelgu di fammi un duvere
Fendu prova di franchizia
È d’omu di bona fede
Per tè Luminosa stella
Cunsacru lu mio sapere


(5 rima doppia nesca: ab-ab-cb)

Pampasgiolu, Canzona à Catalina.

A sesta forma, cara à Natalellu di Rusiu è à Pincu di Pianellu, ùn pò micca esse spiccata in trè filari chì tandu rima ùn ci ne saria micca (b-a-c) o saria à l’emistichju di u primu filare è à a fine di u sicondu è viciversa, incù dopu una rima « interna » (emistichju / fin di filare) à u terzu filare, l’affare saria quantunque difficiule à disciuplicà…


Chjarasge è fichindiani
Nespule cun baracucche
Sorbule tamant’è zucche
Uva passa è melangrana
Nattari chjelze è culatu
Fraule è rumbu mischiatu

(6 rima abbracciata mozza: ab-ba-cc)

(U pranzettu, tradiziunale.)

Si vede dunque chì di u puntu di vista di a rima a nostra strufata sarà quandu tirzina quandu sistina... Ma cuntinuvemu incù u contu di i pedi :

I canti pupulari cretesi mintuvati da Samuel Baud-Bovie, devessenu quelli di « l’Erotokritos » ma u so ritimu ùn currisponde mancu appena à quellu di i nostri tirzini di sedecipedi, di regula i Cretesi incalcanu tutti i 4 pedi è u versu hè tagliatu sia tutti i 4 pedi sia tutti l’8 pedi. Bisogna dinù à pricisà ch’elli sò sedecipedi i versi cretesi s’elli si contanu à l’usu francese, invece à l’usu corsu (o puru talianu) ne facenu di più. Hè cusì chì u nostru ottupedi currisponde à l’ettasillabu (heptasyllabe) francese è l’endecasillabu (talianu è corsu) currisponde à u decasillabu francese.

Eccetuatusi u particulare cretese, l’11 pedi di l’endecasillabu talianu o i 12 pedi di l’alessandrinu francese (cuntenduli à modu soiu) ùn sò mai francati. I versi longhi spuntanu dopu, per esempiu incù Louis Aragon (1897-1982), chì in « Une respiration profonde », stinza apposta u versu :
« Je change ici de mètre pour dissiper en moi l’amertume » (Le Roman inachevé, 1956)

S’elli sò spessu i sedecipedi d’Aragon un paghju di dui versi di sugni ottupedi, si rimarca dinù ch’ellu rompe qualchì volta incù u ritimu 8x2 :

« Celui qui croit pouvoir mesu/rer le temps avec les saisons
Est un vieillard déjà qui ne sait regarder qu'en arrière
On se perd à ces changements comme la roue et la poussière
Le feuillage à chaque printemps revient nous cacher l'horizon… »

(La beauté du Diable )

U primu versu di sta quartina mi pare un esempiu chjaru: ùn hè micca cumpostu di dui ottupedi, ùn ponu esse dunque i versi cusì cà sedecipedi è ùn s’hè mai vistu o intesu versi simuli in la nostra tradizione. Inde a puesia pupulare corsa tradiziunale a rumpitura hè ubligatoria, ùn ci pò esse parolle à mezu versu cum’è « mesu/rer » , si pò andà più luntanu dicendu chì scavalchi (enjambements) è rimandi (rejets) inde a tradizione ùn ci n’ hè [size=9]5 [/size], l’ottupedi tinendu sempre a so unità.
Ripiazzendu infine l’analisi in u duminiu di ciò chì si sente, è micca di ciò chì si vede, si pò studià un suppulu a forma musicale di a nostra strufata tradiziunale. U versu di una paghjella hè u più significativu postu ch’ellu tene in un disticu (un paghju) d’ottupedi, ripitutu trè volte, l’ottupedi essendu « appicciati » si sente bè a struttura di trè « filari » di sedeci pedi. In l’altri canti (lamenti, sirinati, chjama è rispondi…) ogni disticu hà a so propia meludia ma si sente quantunque bè a listessa struttura, dunque di più quella di u tirzinu cà quella di a sistina.

Pare bella chjara ch’ella sarà impussibule à sceglie cù cirtezza trà sistina è tirzinu, per contu meiu è essendu data chì scigliendu sia a prima sia a siconda si parlarà sempre di a listessa strufata, prupongu per avà di mantene i dui tarmini è di chjode u sugettu…

Olivier Ancey, Aregnu u 15/01/09.

____________________________________________

(1) Casca bè chì cum’ellu a disse Lisandru Bassani à u postu ùn hè tantu, ùn si tratta di truvà u « Dalaï Lama » di u chjama è rispondi.
(2) A impruvisazione hè aiutata da a pratica è da a tecnica, ma si pò dinù cunsidarà cum’è qualcosa di naturale, ognunu avarà a so manera di custruisce e so rime, di « priparà » e so risposte: à chì pripara l’ultimi versi à chì stà à sente à l’altru è cumencia subitu à anticipà annant’à a risposta… ma quantunque accade spessu ch’ellu rispondi u puetu senza avè riflittutu tantu nanzu è ch’ellu lampi u so primu filare senza sapella micca ciò ch’elli saranu i dui filari à vene…
(3) A lingua hè impurtante assai, è aiuta u puetu, a ricchezza di u vucabulariu è a cunniscianza di a lingua hè un’arma chì ci vole à avella. Certi essendu menu armati cà l’altri si rimpattaranu incù d’altre cumpetenze cà quella di a lingua.
(4) Chì ùn hè micca ubligatoria ma chì inde a situazione « ideale » mintuvata da Petru Santucci porghje quantunque un’antra dimensione à u chjama è rispondi.
(5) Eccettuatusi quellu di u versu cantatu.

Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: Re: U chjama è rispondi   U chjama è rispondi EmptyDim 16 Sep - 13:09

Scusate... sò statu appena longu, ma vistu chì u scrittu hè meiu marcava male di mette una copia di screnu, allora ci hè vulsutu à cupià u testu sanu sanu.

omancu cusì vidarete chì :

1 Ùn sò micca corciu
2 Ùn hè micca Ghjallochju a sola dactylo d'Isula . risa



Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: Ghjuvan Petru Ristori - Terzine o sestine?   U chjama è rispondi EmptyDim 16 Sep - 13:15

Questa quì bench'ella sia corta a vi mettu in copia di screnu chì m'incresce à scrive torna 👅 U chjama è rispondi Captur18
U chjama è rispondi Captur19
Revenir en haut Aller en bas
Maria

Maria


Messages : 1264
Date d'inscription : 28/02/2012
Localisation : quassù

U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: Re: U chjama è rispondi   U chjama è rispondi EmptySam 25 Mai - 14:32

U chjama è rispondi Numari11

U chjama è rispondi Numari10


Pagine tratte da...

U chjama è rispondi Numari12
Revenir en haut Aller en bas
http://isulana.blogspot.com
Contenu sponsorisé





U chjama è rispondi Empty
MessageSujet: Re: U chjama è rispondi   U chjama è rispondi Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
U chjama è rispondi
Revenir en haut 
Page 1 sur 1
 Sujets similaires
-
» Cuntrastu trà omu è donna
» Chjama è Rispondi di natale
» CHJAMA È RISPONDI IN LINEA 13/02/2014
» chjam'è rispondi : tamanta breà per un quatrinu : ciocciu à erbaghju
» chjama à i pueti isulani

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Quandu l'inchjostru sumena :: Chjama è rispondi-
Sauter vers: