ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
Le Deal du moment : -50%
Samsung 50Q60D – TV QLED 50″ (127 cm) 4K ...
Voir le deal
399 €

 

 Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"

Aller en bas 
2 participants
AuteurMessage
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Empty
MessageSujet: Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"   Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" EmptyMar 6 Jan - 19:23

Aghju trovu què  annant'à u situ  di l'Adecec. U  mettu quì.



NOZZE E DOLI

Paoli di Taglio


Adecec 1990


Ste puesie d'Anton Battista Paoli (1858- 1931)
dettu Paoli di Taglio
sò publicate cù l'accunsentu
di Ghjuvanna Maria Paoli
di Daria Maria, nata Polidori,
veduva di Ghjuvan Petru Paoli,
di l'eredi di Petru Ghjuvanni Raffalli
è Laudanghjula nata Paoli,
è di l'eredi di Petru Paulu è Michele Paoli.

L'illustrazione di
"À a corsica chì pienghje i so figlioli"
hè opera di Petru Ghjuvanni Guidicelli
purfigliulinu di u puetu.


PAOLI di TAGLIO

Puesie

NOZZE E DOLI

Opera di l'autore di :
"Rise e Pianti"
"Fiori e Spine"



Amicu lettore,

E per tè ch'aghju cumpostu stu libricciolu, in versi corsi, perchè a l'ore perse di a to vita tu ti posse diverte, ne e serate longhe di l'invernu a u fucone, circondatu di to' megliu amici, o puru a l'ombra di u castagnu nu i gran' calori di l'estate. E a lingua corsa !
Caru lettore, è a voce di a to' mamma quand'ella ti cantava n'è i to' primi ghiorni, è quella voce chì t'insegnava a strada diritta di a vita e guidava i to' passi indecisi. Speru chì u mio travagliu ùn sarà indernu e ch'ellu t'imparerà a amà più forte u to' paese, a Corsica. Credu chì tu serai indulgente e acceterai u pocu datu di core.

L'autore
UN PROSSIMU MATRIMONIU
L'Amicizia
A a Corsica


T' annunziu un bon' matrimoniu,
La nutizia è più che seria,
Saperai chì Miseria
Si marita cun Bisognu ;
Tutt'è fattu e stabilitu,
Ci sarà un famosu invitu.

Hanu tuttu calculatu,
È già fatta l'amicizia.
La jurnata fù prupizia,
Tuttu fù ben cumbinatu,
Nun mancava parentia,
Appitittu e Caristia.

Ci era Maria Dicetta
Chi servia l'invitati,
A la tavula atturniati
Si facia lu netta netta,
Tutt'ognunu si servia
Cun Bisestu e Pulizia.

Hanu scrittu a li nutari
Pè lu strumentu dutale,
È un' affare culussale,
Più di mille cucinari
Sò chiamati a lu festinu
E sò ghià tutti in caminu.

Si dice chi ghiunghieranu
Sinatori e Deputati
A lu pranzu so'invitati
Credu chi nun mancaranu
Perchè u sgio Bisognu vole
Omi serj e micca fole.

Ci assisteria lu Prefettu
Li cunsiglj generali
Cunsiglj municipali,
Tutta jente di rispettu
Cu li so'merri a la testa
Per fà onore a sta gran' festa





Tutta la gendermaria
Per l'ordine è già chiamata,
O Corsica furtunata !
Fà puru la sbarreria,
Manghia, sbacca è fatti fiera
Chi la cosa è più che vera !

Nun sò quanti speziali,
Per tutta precauzione,
Ci sarà in st'occasione
Carchi di serviziali,
Di purghe e d'ingredienti
In casu d'impedimenti.

Lu pranzu sarà servitu
Fuora, in pieghia di Fulelli,
Giovani, vecchj e zitelli,
Nun si guarderà partitu,
Saranu tutti invitati
A la nozza e ben trattati.

Per sullivà l'intestini
Un ballu serà ordinatu,
A la tonda e ben saltatu
Cun ghitarre e viulini,
Organetti e cialambelle
E sunate fresche e belle.

Bisognu serà impiegatu
Sta volta, a colpu sicuru,
Si dice l'annu venturu
In un postu ben pagatu,
O fattore o cantuneru,
O latore o ducaneru.

Per me credu chi serà
A Lanu sottu- prefettu
Per quant'elli m'hanu dettu
Ghiente seria di città ;
A nomina è già in viaghiu
Ghiunghierà si spera in maghiu.

Eccu tutti li prugetti,
Tutti quanti li prugrammi
Di li nostri ottu salami,
Tutti nobili sugetti ;
Tenili stretti a lu core
Chi sò omi di valore.


Vivi puru spenserata
E fà focu a la pignatta !
O Corsica tonta e matta,
Vai puru si affulata !
Cosa speri ?… Infine, parla,
Piglj serietà per ciarla ?

Cangia, cangia di razzinu
Chi l'hai digià pruvata,
Quessu è frustu, cassu, usatu
Cum'e un zanu a lu mulinu ;
Piglialu di u to' rughione,
Quessu è sangue buvalone.



TUTTU è per questa maladetta TRIPPA

Avà si ch'aghiu zingatu
Tuttu in pienu lu vespaghiu !
Sò già stancu e fatigatu,
Nun sò più cum'e feraghiu,
Quante visite signore !…
Ghiornu, notte a tutte l'ore.

Ti parlai d'un matrimoniu
Di due putenze Corse,
Di Miseria cun Bisognu ;
Prestu la nutizia corse
Pè lu monte e pè la piana
Da la fresca Tramuntana.

Or s'eo m'era statu zittu
Giacchi lu silenziu è d'oru
Sempre in pedi, sempre rittu
Nun saria per mio martoru
A riceve questu e quellu
Ch'aghiu biotu lu cerbellu.

Induvinu quale sia
Di sta jente la primura.
Ne scala da ogni via
E di tutta infurcatura,
Longhi, gialli, sfusulati,
Barbi zifferi e sbarbati.





Ci ne junghie zampi corti,
Bocchi larghi e spalli stretti,
Ci ne junghie grossi e forti
Vecchiaconi e giovanetti,
Barbi neri e musculati
Ben disposti e preparati.

Per sapè la data esatta
Di la grossa scurpacciata,
Ma chi ghiente tonta e matta
Pe lu tondu pare nata !
A la fin', cosa cridete ?
Certe cose ùn sò secrete.

Voi per lettere d'invitu
Sareti tutti chiamati,
Ognunu sarà avertitu,
Tutti bene rinsegnati
Di lu jornu, ùn dubitate,
Cari, nun vi strapazzate.

Cessate lu muvimentu,
Riturnate a lu travagliu,
Ognunu sarà cuntentu,
Nun si farà nisun sbagliu ;
L'ordini aspettate, infine,
Una di ste tre matine.

In quaresima ùn si face
Festini di sta natura ;
Dunque riturnate in pace
Chi fate trista figura,
Siate ùn pocu riservati
Nun fate li scrianzati.

PINCU è statu prevenutu
Per furni lu bestiame
Perchè ha scrittu e cumbattutu
Per smercià moltu pullame,
E si pigliarà primura
Di fanne la furnitura.

MATTEOLU ha già prumessu
Sacchi e balle di farina ;
Tuttu marchia cun prugressu,
Lu mumentu s'avicina
Di fà focu a li tiani
E stinzà li nostri zani.


NATALELLU s'è ingaggiatu
Di furni brocciu e furmagliu ;
Tuttu è statu cummandatu
All'ingrossu e a lu detagliu
'ndè boni furniscitori
Per nun fà lu corri corri.

L'oliu per fà le fritelle
Venerà da Capi- Corsu ;
Appruntate le manselle
Ziu BISOGNU è un can' di morsu,
Corre, cerca, e è omu di core,
Si sbroglia per fassi onore.

Li pastizzi variati,
Le carotte, o cari amici !
State allegri e spenserati,
Ghiunghieranu da Pariggi,
La cummanda è diggià fatta,
Longa, detagliata, esatta.

Dunque arrutate li denti
Chi la roba è ordinata,
State sani e ben purtenti,
La cucina è ben muntata ;
All' avisu siate pronti,
E femu ch'ella si conti.


BISOGNU in viaghiu. MISERIA malata
U matrimoniu allonga

Sempre guai sopra a guai
Quandu mai finiscerà !…
L'altru jornu riscuntrai
A ESTREMA NECESSITÀ
E mi disse, addulurata,
Chi MISERIA era malata.

È attacata seriamente
E suspira mane e sera.
Disse : "Un' piglia più niente
Chi la cura è MAMMAPIERA
Cun diete e lavativi
E tisane e purgativi.





Si lamenta fortemente
Di tutti li furnissori
Trova stranu e surprendente
Chi st'amabili signori
Non abbjnu ancu inviatu
Tuttu cosa è cummandatu.

Si lagna di li sartori
Si lagna di li scarpari,
Di tutti l'ingannatori
Ch'arrestanu li so'affari,
Grida, ghiura e timpesteghia,
Tira piani e calculeghia.

Di BISOGNU dumandai
Disse : "Ell'è bellu luntanu,
Nun la criderie mai,
È andatu a vede a GIORDANU
In Sartene. O! puverinu
Guasi a pedi pullitrinu.

Qualchi d'unu l'ha invasatu,
L'ha cunvintu, l'ha decisu
Di vede st'adinaratu,
St'Anghiulu di Paradisu,
S'ellu pò arrangià qualcosa
O chi surtaccia ritrosa !"

"Nun sò cum'ellu farà
A pedi, senza un quattrinu,
Quandu si fatigherà
A fà tamantu caminu.
Almenu s'ellu turnassi
Carcu d'oru e s'impattassi !

"Nun saria lu passu invanu
Cessaria lu tribia e pesta,
Diciaria : Viva GIORDANU,
M' alzaria gagliarda e lesta,
Basciaria lu mio BISOGNU
Si faria lu matrimoniu".

E li nostri cari amici
Ch'aspettanu a bocca aperta,
Sarianu tutti felici
Si la cosa fussi certa,
Ma ne dubitu e spaventu
Ch'ell'ùn sia un sognu al ventu.


"È vera ch'è degurditu,
Abbastanza astuziosu,
Moltu curtese e pulitu,
Intrigante attediosu,
Seriu assai fine, astutu,
E sarà ben ricevutu.

"O GIORDA' lu mio GIORDANU !
Mustratevi generosu,
Date una stretta di manu
A lu mio prumessu sposu
E imbiancateli la manu
O GIORDA' lu mio GIORDANU".


Ch'ellu ritorni cuntentu
E finisca stu penseru,
A voi ùn vi manca argentu,
Site un riccu finanzeru ;
Or' fate lu be' di tutti
Perchè simu à denti asciutti.

È MISERIA chi vi prega,
Cu lu cuore sanguinosu,
Nun ci muntate la sega,
Mustratevi affettuosu,
Perch'eo possa maritammi
Prestu prestu e cunsulammi.

Saraghiu ricunnuscente
Sinu chi la sterpa dura
Cresca la vostra sumente
A lu monte a la pianura
E si canti inni di gloria
A la vostra pia memoria

Chi voi siate ricevutu
Cum'e la volpe in Caprara !
Da lu lettu vi salutu
Sgio GIORDANU, all'alba chiara,
Per fà be' li nostri affari
Nun prezzate li danari.







RITORNU DI BISOGNU
MISERIA guarita
U Matrimoniu marchia.

Benchè lassu e fatigatu
Da un viaghiu assai penosu
Fra l'amici è riturnatu
Lu nostru prumessu sposu,
Guasi a notte, all'attracchiata
Duve la so' innamurata.

Cù la so' sacchetta accollu,
Leggeretta, si vidia ;
Nudu, scalzu, senza un sollu,
Pienu di malincunia,
Abbattutu e derelittu,
Zoppu, sgangaratu e fittu.



E MISERIA si ne stava
Rappezzendu a lu fucone
Assai megliu si truvava
In piena guariggione,
Aspettendu lu so'caru
Cun qualcosa di danaru.

Ma secondu l'apparenze
Simu sempre a "Caru amicu" ;
Vane sonu le sperenze
Tuttu marchia all'usu anticu
E BISOGNU è riturnatu
Bellu muntu e smungulatu.

L'amicacciu era partitu
A la lesta, infuriatu,
Cum'e un omu furuscitu,
Pocu avanti era imbarcatu,
E BISOGNU -puvarinu ! -
nun tuccò manc'un quattrinu.

Sulamente avia lasciatu
Un bellissimu "cadeau"
E l'avia cunsignatu
A un signore "comme il faut",
Per rimettelu a BISOGNU
All'onor' di u matrimoniu.



Induvina cosa sia
Stu rigalu di valore,
Sta famosa marcanzia,
Induvina, o bon' lettore?
Pensa al fin', rifletti ormai,
Cerca ch'induvinarai !

Vedu che tu si cunfusu
Benchè moltu intelligente.
Ti la dicu : nun ricusu
Lu secretu a bona jente.
Leghj prestu, e viderai
Cosa cerchi e che nun sai !.

A BISOGNU l'ha lasciatu,
Per tene li pantaloni,
Un currighiolu lustratu
Cun moltissimi tufoni
Regulati cun manera
Per fà guerra a MAMMAPIERA.


A MISERIA, un bel' "corset"
A la moda cittatina ;
Di più belli nun ci n'è
Face la vita assai fina
Si l'ha messu. O ! Quant'è fiera,
Ancu la CAPI- LEGGERA !

Dunque nulla c'è di persu,
Tuttu va a u gran' galoppu.
Nun guardate di traversu
Si BISOGNU è sciancu o zoppu
Chi si sbruglia ùn dubitate !
Roba, o cari, ùn ne lagnate,

Chi BISOGNU nun palesa
Micca tutti li so'affari ;
Quandu si mette all'impresa
Trova creditu e danari,
E a lu iornu vidaremu
Roba, roba e manghieremu.

SANTU grida e timpesteghia
Sempre contru li stranieri.
Nun sò cosa calculeghia :
Manda a spassu i finanzeri
E prutegge i sbaiuccati…
Simu sempre cuntrariati !

Ellu vole omi di core,
Vole jente di talentu,
Candidati di valore,
D'elevatu sentimentu,
Ch'aminu li corsi in veru
Cum'e PAOLI e SAMPIERU.

Eccu cosa SANTU vole ;
Di lu restu si n'infutte.
Vole fatti e non parolle
Altrimente sempre lutte
Truveranu a SANTU in zerga
E batteranu a a lerga.

Nun perdimu lu sugettu
Ognunu  balla a so'sensu
Dorme in terra a chi ùnn'ha lettu !
O quante volte ci pensu !
Ma chi voli, simu nati
Tondi cum'e carrati.


Pensemu a la scurpacciata
Giacchi lu mumentu è bonu,
Chi MISERIA sia spusata
Cun BISOGNU in quintu tonu ;
Quessa si chi a noi c'importa,
E la cosa è all'accorta.

Si spera, li mio amicacci,
Chi l'affare sia vicinu ;
Ricciatevi li mustacci
Aspettendu lu festinu,
Tuttu va cum'e si deve,
Cari, dunche simu in breve.

S'ellu ùn c'è oppusizione,
Pestu simu a la "merria"
A sigillà l'unione
Tutti inseme in allegria
Di li nostri 'nnamurati,
O mumenti furtunati !







U MATRIMONIU SI FERÀ DOPU DUMANE

Cu la santa pazienza
L'avemu puru sbuttata,
Dendu un calciu a la cuscenza
E l'altru a la malannata !
Fissatu è lu matrimoniu
Di MISERIA cun BISOGNU.

Dunqu'è per dopu dumane,
Ghiornu tantu desiatu,
Ch'ogni fornu ferà pane
E 'gni zanu incurdazzatu,
Tutti saremu in caminu
Per fà onore a lu festinu.

A la punta di lu jornu
Ognun'sia preparatu
E possa dì a lu ritornu
TAGLIU almenu ùn ci ha burlatu,
Le pietanze nun sò poche,
'mbutremuci cum'e oche !

Rigali nun ne purtate,
Chi MISERIA li ricusa ;
Altrimente, risicate
Di fà cantà la mio musa,
Perchè fù sempre orgogliosa
La nostra futura sposa.

Lu vescu di LORIANI
Celebrerà l'unione.
Prufittemu, o paisani,
Di sta bella occasione
Per diverteci una stonda
Tutti uniti a tavula tonda.

Chi rubizzica ùnn'è manca
Per suddisfà l'appitittu ;
MISERIA più nun si sbanca :
Li so' affari sò in dirittu ;
Face faccia, ùn dubitate ;
Lesti, dunque, e nun mancate !






Purtate vecchj e zitelli
Per cunsumà li rustiti
Salviate e canistrelli,
E pastizzi sapuriti,
Casgiate frappe e fiadoni
Frutti secchi e bon'bucconi.

Lu sposu serà in flacchina
E pantaloni allamatu,
Ghjleccu di seta fina
E cappellu affistunatu
E buttine a tricchi- tracchi
Giacchi più sbacca la sbacchi !

E la sposa tutta in biancu,
Per fà scherzu a la stagione,
Cu lu so'ganzu a lu fiancu
Cantarà belle canzone
Per diverte l'assistanti
Cun armoniosi canti.

Li sposi ci lasciaranu
Versu quattr'ore di sera :
La Corsica gireranu
Scurtati da MAMMAPIERA,
Perch'è donna assai curtese
E cunnosce ogni paese.

Gireranu piani e monti
Stradoni, stradelli e stazzi,
-Volenu ch'ella si conti-
E capanne, gran' palazzi,
Ogn'angulu cunnusciutu
Per dà a tutti un bon salutu.

E tu, o Corsu, sfumighieghia
Cu' la to' pipa imburrata ;
Tira piani e calculeghia
Cu' la to' panza incurdata
Manghia, ingrassa e lascia corre
Li spusati à fà l'amore.

Un t'infiammà più l'urina
Si le cose vanu male ;
Fatti un pocu di farina
Pe le feste di Natale,
E manghiati un sanguinellu
Si t'hai tombu lu purcellu.



MATRIMONIU INTERROTTU
Opposizione per man'd'usceru
Para-piglia e teni


Quandu tuttu preparatu
Era, e prontu lu festinu
Ogni strumentu accurdatu,
Tuttu lu mondu in caminu
Eccu un'opposizione
Da la deputazione.

Un usceru infuriatu
Ghiuntu, espressu da Pariggi
A bell'apposta mandatu
Ci prevene, o cari amici,
Chi li novi deputati
Gridanu cum'e dannati.

Nun volenu chi BISOGNU
Si mariti cun MISERIA
S'opponenu a u matrimoniu
Tutti uniti in quinta seria
Nun volenu che si faccia :
Face tortu, è una cusaccia.

Dicenu ch'ellu saria
Un scandalu, una vergogna,
Cummette una gran' pazzia,
E di rompelu abbisogna
Saria propriu un disonore
Per omi di gran'valore.

Saria perde lu prestigiu
Di tanti belli prugetti,
Lu verde turnallu grisgiu
Mette a nudu li difetti,
Strughie le belle speranze
E merchià contru l'usanze.

Ma BISOGNU nun ci canta
A lu sonu armuniosu,
Ha scumessu e si ne vanta,
Ch'ellu vole esse sposu,
Nun lascia la 'nnamurata
Per ghiunghie la Francia armata.



Avale chi tutt'è fattu
Arestà la scurpacciata,
Dice BISOGNU, ùn sò mattu,
Sò di famiglia onorata,
Mandu a leghie li signori
Deputati e Senatori.

Nun lasciu la mio "cherie"
Per venemi una riccona,
S'ella li piace cusi
Nun sò micca una persona
A fà dispetti ne torti
Què sò affronti troppu forti.

E MISERIA infuriata
Vole fà tomba e sutterra,
Pare un' anima dannata
E disposta per fà guerra,
Vole fà nettu pullaghiu
Mette focu u lignaghiu.

Ha perfinu prevenutu
Tutta la so' parentia
Nun riposa più un minutu
Dice : tuttu è ghielusia
Di sta jente dispettosa
O mi tombanu o sò sposa.

APPITITTU inarmacciatu
Gira e guarda di traversu,
Pare un'orsu catellatu,
Per fà guerra ùnn'è scarsu,
S'ellu junghie a lu magrone
È più fieru che un leone.

S'ella schiatta è una ruina,
Face peghiu che a Cumeta,
Nasce la carneficina ;
V'assicuru è moltu inchieta
Nun rispetta più a nisunu
Li rasa tutti a cumunu.

Eccu le nostre speranze
A cosa sonu redotte,
Sempre a stringazzà le panze
Di jornu cum'e di notte,
Sempre bruglie a'gni mumentu
Mai un'ora di cuntentu.


Eo speru chi BISOGNU
Arrangiarà la partita,
Farà lu so'matrimoniu
Quandu a causa è finita,
Perchè ha mezi in tribunale
E l'intrigu moltu vale.

All'ora ripiglieremu
Li nostri piani diritti,
Un bell'innu intuneremu
Tutti allegri e capiritti
Lu jornu tantu aspettatu
Di lu pranzu staziatu.



BISOGNU e MISERIA
BISOGNU ha guadagnatu a causa
U matrimoniu si face prestu


Malgradu le sbaccicciate
Di li nostri PENSA- e- POSA
Le cose si son' passate,
Cari amici allaritrosa
Li nostri prumessi sposi
Son' stati vitturiosi.

La gran'lita è guadagnata,
Era bella che capita ;
La sentenza è prununziata,
La gran' causa è finita.
Dunque allegri chi BISOGNU
Face lu so' matrimoniu.

Prestu segna lu cuntrattu
L'unione cungiugale
Segna lu famosu pattu
Di lu strumentu dutale
S'unisce cu' la so' cara,
Benchè a molti sembri amara.

Malgradu tanti avucati,
Scelti fra li più mastini
Da li nostri deputati,
Eloquenti, unti e fini,
BISOGNU l'ha fattu vede
Chi cun ellu ci'ole a cede.

S'è difesu cun finezza,
Cùn la più grande energia.
Unn' sò bestia da cavezza,
L'ha rispostu. O signuria
Imparate che sò natu
Cum'e voi nud'e spugliatu.

E MISERIA giubilava
Di vedelu cusi arditu,
Tutta fiera lu guardava
E dicia : ma chi maritu
Ch'averaghiu a lu mio latu,
O mumentu furtunatu !

Seranu tutti cuntenti
Avale li nostri amici,
Prevengu li mio parenti
Ch'elli ùn trovinu appendici,
Li vogliu tutti all'intornu
Quandu venerà lu jornu.

Lu jornu tantu aspettatu
Di la festa capurale
BISOGNU si n'è vantatu
Di fà invitu generale,
Mette in ghiocu le manselle
Empie l'otri a stinza pelle.

Dunque, o Corsi, avà ci simu,
Avà forse la sbuttemu,
Femu a chi ghiunghie lu primu,
Lu perdutu ripigliemu
Preparemuci a la lesta
Tutt'uniti a sta gran' festa.

Pare che seranu esclusi
Quelli ch'ùnn'hanu appitittu.
Chi nesunu si ricusi
Si quelli chi sò in drittu,
Femu onore a lu festinu
Giacchè lu corp'è a viulinu.

Quandu tuttu serà prontu
Purgatevi, vi cunsigliu,
Roba ci n'è senza contu
Tuttu lu mondu è in bisbigliu,
Furnissori e cucinari,
Dunque ùn mancate, o cari !


Chi saria una gran ruvina
Si sta roba si restassi,
Quandu è tempu si cammina
Nun si guardanu li passi
Femu santa pulizia
Giacchi la roba è in balia.

Nun siamu dispiaciuti
Di li nostri deputati
Sinu a qui si son' battuti
Cume leoni affamati
Travaglianu cum'è orsi
Dunque ci è speranza, o Corsi !

SANTU ùnn'averà bisognu
Di cravascia ne staffile,
Nun la pensi mancu in sognu,
Anzi sia moltu gentile
Cun sti bon' travagliatori
Chi nun prezzanu sudori.

Aspettemu, dunque, intantu,
La famosa scurpacciata,
Giacchi BISOGNU ha guadantu
La causa tribulata,
Nesunu di voi ùn manchi
Nè l'ancuti, nè li scianchi.

Ma quanta polvera in l'occhj
Ci jettanu sti vulponi !
E noi altri tonti e sciocchi
Filemu cum'e muntoni
Ma ch'attori sfinazzati
Chi sò i nostri deputati !



U VIAGHIU DI NOZZE


Quandu i nostri ballarini
Ballavanu a la dirotta,
Leggeri cum'è viulini,
Per fà onore a la ribotta,
Li sposi tantu aggraditi
In viaghiu son' partiti.




Eccu ormai l'itinerariu,
Calculatu cun manera,
Ghiudicatu neccessariu
Da la guida MAMMA- PIERA
Fattu cun discernimentu
Perchè ognunu resti cuntentu :

La prima serà Bastia
Cun tutti li so' cuntorni ;
E per nun fà ghielusia,
Passeran' cucine e forni,
E granaghj e magazini,
Marmittoni e pignattini.

Senza fà nisun discorsu,
A la muta e pianu pianu,
Tuttu quantu a Capi- Corsu
Luri, Brandu cun Roglianu,
Ogni scornu, ogni cunfinu
Di nonza e di San-Martinu.

Poi riturneranu in dietru
Quandu tuttu visitatu,
A San- Fiurenzu e San- Pietru,
Oletta, Lama e Muratu,
Gireranu ogni stradellu
Di Campile e Campitellu.

Tuttu Borgu e Vescuvatu,
Porta e Peru- Casevecchie,
Videranu in ogni latu
Cunnuscenze nove e vecchie,
Muriani e Cervioni,
Valle amene e balatroni.

Corti ancor' visiteranu,
Perchè c'è ghiente di vaglia,
Tutt'Omessa cun Sermanu,
Piedicroce e Merusaglia,
Pietra e Valle d'Alisgiani,
Piedicorti cun Vezzani.

San- Lurenzu passeranu
Per vede vecchj e zitelli,
Moita visiteranu
E Ghisoni cun Prunelli,
Castifau, un bel' paese,
Calacuccia e u Venachese.


Passeranu cun piacere
Calvi, città tantu bella,
Isula cun Belgudere,
Muru cun Olmi e Cappella,
Calenzana, tutt'ancora
La matina a la prim'ora.

Tuttu quantu u Sartinese,
Santa Lucia- Tallanu,
Olmetu, gentil' paese
Cun Petretu Bicchisanu,
E Serra di Scopamena
Siasi avanti o dopu cena.

Levie nun mancaranu,
Visitar' cun esattezza,
Portu- Vecchiu gireranu
Cun manera e garbattezza,
Bonifaziu in ogni scornu
A la punta di lu jornu.

In Aiacciu pianteranu
Per tre ghiorni paviglione,
Ogni petra basgieranu
Cun molta devuzione,
In memoria e per l'onore
Di quel grande Imperatore.

Poi, decisi- o sorte strana!-
Ghiacchi cusi vol' Destinu,
Passeranu Evisa e Piana,
Salice e Sari d'Orcinu ;
Soccia, Vicu e Bocognanu
Passu a passu gireranu.

E cusi faran' caminu,
Scagliulendu tutt'e tre
Per Sarrola- Carcupinu
Cun Santa Maria- Sicchè,
Bastelica e u Zicavese,
Porta a porta, ogni paese.

Se fusse dimenticatu
Qualchi sinceru amicacciu,
Sarà prestu visitatu,
Prevenutu per dispacciu,
Perchè i nostri amanti sposi
Nun volenu fà ghielosi.


E cusi seranu cuntenti
Li vicini e li lontani ;
Di Corsica l'abitanti,
Turchi, ebrei e cristiani,
Bianchi, neri e braganati,
Tosi, lanudi e pilati.

Qui dò fine a u mio puema
Longu, stortu, originale ;
La mio Musa è meza scema,
Vola in aria e nun'ha ale.
Cosa voli, o bon' lettore?
Cumpatisci, ch'hai bon' core !



UNA CUNVERSAZIONE TRAGICA.
CARNAVALE E QUARESIMA
A Nizzesi


QUARESIMA
O! chi vita spenserata!
Chè stata sempre la toia,
Cu la to' panza incurdata
Senza affanni e senza noia
Passi tutti li to' istanti
Mezu a soni balli e canti

CARNAVALE
L'appitittu nun mi manca,
Di salute nun ci è male,
Roba, a dilla netta e franca,
N'aghiu e n'aghiu, or cosa vale
Calculà sempre e riflette,
Tantu sò quattru e tre sette.

QUARESIMA
Furtunata! O la mischina,
Fui eo la sventurata
Nu lu mondu abbandunata,
Senza pane ne farina,
Scalza e senza panni addossu
Chi più movemi nun possu.





CARNAVALE
Sono già quindeci jorni
Ch'eo sò pienu cum'e l'ovu,
Manghiu per tutti li scorni,
Mai suddisfu nun mi trovu,
Di lasagne, o chi panzate !
Pagne, pagne e incasgiulate.

QUARESIMA
Furtunatu! O chi cuccagne
Chi tu passi allegramente,
Mezu a fritelle e lasagne,
Mai riposa lu to' dente
Ed'eo le mio ribotte
Sò, meschina, erbiglie cotte.

CARNAVALE
L'altra notte aghiu ballatu
Tutta la santa nuttata,
Aghiu betu, aghiu cantatu
C'una vecchia innamurata,
Lu maritu incaterrocchiu
Ci guardava cun tant'occhiu.

QUARESIMA
Furtunatu ! Ed'eo suletta
Mi la feci a lu fucone
Trinnighendumi l'anchetta
Senza cunversazione,
Ripassendu qualchi nota,
Secca, fitta e panza viota.

CARNAVALE
Quantu pecure e muntoni
E gallocchj cantarini,
O quanti e quanti capponi
E castrati pecurini,
Figatelli e salcicciotti,
Macaroni e panzarotti!

QUARESIMA
Furtunatu! Ed'eo sarracche,
E arringhe tutte marcite,
Perchè sò viote le stacche ;
MAMMAPIERA l'ha scusgite!
Di cipolle un' insalata,
O! chi vita sventurata!


CARNAVALE
Arisera aghiu manghiatu
Quattordici bugliticce
Cu lu furmagliu rattatu
Quattru pani e tre salciccie,
Vinu vecchiu, un caratellu,
Malbasiu e muscatellu.

QUARESIMA
Furtunatu! Ed'eo fasgioli
Mal cotti, e un pane orzinu,
Un piattu di ravioli
Un grassissimu ziminu
Di cuscioti di zinzale,
Micca oliu e pocu sale.

CARNAVALE
Se tu ere più bellina,
Un pocu più capricciosa,
Vestita da signurina,
T'averia dettu qualcosa,
Ma cusi, cara fanciulla
Mi sto zittu e ùn dicu nulla.

QUARESIMA
Ti capiscu, ùnn'hai bisognu
Di prupone, ùn ti riesce ;
Nun trattà di matrimoniu,
Di stà figlia ùn mi rincresce,
Perchè vogliu, caru mio,
Salvà l'anima al mio Dio.

CARNAVALE
Manghia e bei, o pazzarella!
Nun fà tante privazzioni,
Ogni tantu una frittella,
Un piattu di macaroni,
Cacciati tutte le rame,
Manghie e bei e ùn pate fame.

QUARESIMA
Sì una lingua maladetta,
Lu diavule ti si piglj,
Si di quella bella seta
E a u male mi cunsiglj,
Ma più tardi viderai
Si tu ti ne penterai.


CARNAVALE
Nun crede tutte le fole
Di li nostri ciarlattani,
Quand'ellu luce lu sole
Scalla turchi e cristiani
Puverelli e gran'ricconi
Santarelli e briaconi.

QUARESIMA
Credu lu Santu Vangelu
E a la duttrina di Cristu
A li Santi chi so' in cielu
-Sin'a qui ùnn'aghiu ancu vistu!-
Ma ci credu e speru un ghiornu
In cielu di fà suggiornu.

CARNAVALE
Sì propriu un'incunsequente
E nun sai cos'e tu dici,
Una povera ignurente,
Nun circà tant' appendici
Altrimente ti prumettu
Di mancatti di rispettu.

QUARESIMA
O! poveru briacone,
Chi nun poi più stà rittu,
Cu lu nasu a piverone ;
Ti pregu di statti zittu
Perchè omi cum'e te
Per ghiornu ne facciu tre

CARNAVALE
O! Sicco! quante sbaccate
Chi, mi faci cumpassione!

QUARESIMA
È le to' fanfarunate
Sò d'un veru briacone,
D'un omu ch'ùn vale un zeru,
Lu to'Dio è lu bicchieru

CARNAVALE (alzendu una buttiglia)
Ti vogliu rompe la testa,
Bestiaccia scrianzata !




QUARESIMA lesta, lesta
Li dà un colpu a l'ispensata
C'una lisca a mezu core
CARNAVALE casca e more.

Era circa mezanotte
Quandu spirò CARNAVALE
In stu gran'duellu a morte
Dall'arme miccidiale
E QUARESIMA beata
Per quist'annu è incurunata.



A d'unu Amicu Pueta
Ma perchè ?
… A MASCHETTI.


La Furtuna si disceta,
L'orizonte si schiarisce,
E l'amicu mio pueta
Cum'e lupu s'impigrisce
Più nun canta in vari soni
L'omicciatuli e l'omoni?

Ma perchè più nun carezza
Le sue Muse in Elicone?
Più nun loda ne disprezza?
Più nun fà belle canzone?
La sua penna è inrughjnita,
Questa al fin' nun è più vita.

Cum'e vecchiu Anacoreta
Vive tristu e silenziosu
L'amicacciu mio pueta
Si la face in pien' riposu,
A quel dolce far niente
Si la passa ; è surprendente !

Ma perchè nun fà più seta
Questu vermu è fatigatu?
Ma perchè questu pueta
Oghie è tantu disgustatu?
Eri fieru e risolutu,
Oghie tristu, lassu e mutu.




Ma perchè nun fà più mele
Quest'apa laburiosa?
Questu core senza fele,
Voglia ben'dimmi per cosa?
Più nun và alli primi albori
A succhiare i varj fiori.

Ma perchè quest'usignolu,
Sempre allegru e matinale,
Vive timidettu e solu?
Più nun vola eppure ha l'ale,
Più nun canta e sempre tace?
Pur si sà quantu è capace.

Ahi! Pur troppu son'cunvintu
Di quel male che l'afflige.
Ma perchè si rende vintu
E si crede si infelice?
Nun surmonti il suo dulore
All'or quando ha grande il core?

Lutti contru tante doglie,
Resti fieru e curaggiosu,
E ritorni alle sue soglie
Cul suo cantu armuniosu ;
Più nun resti a bocca chiusa
Culla sua vezzosa Musa.

Tuttu ha un fine. E nun tormenti
Più la sua dolce esistenza,
Rendi l'amici cuntenti
Per duvere e cunvenenza,
Perchè aspettanu cun pena
Ch'ei ritorni prestu in scena.

Canti dunque il degnu amicu
La canzona abituale
Sempre cum'e all'usu anticu
E rillevi il suo murale
Cuor cuntentu, Iddio l'aiuta.
Tagliu intantu lu saluta.








U FURNONE
A Tagljnchi


Amicu mio curtese,
Assiduu lettor' d'a Tramuntana
Duie canzone per mese
Ti furnisce, mia Musa, in rima piana,
Fresche e nove, di a trinca,
In vera lingua corsa, a la tagljnca.

Credu serai cuntentu
E ti ferai suvente una risata
Cun puchissimu argentu ;
Di passà allegramente una serata
Di cio, caru lettore,
Ringrazianne l'amatu direttore.

E a sucietà Cirnea
Ringrazia ancora cun sommu rispettu,
Ch'ebbe la bella idea
Di cunservà per sempre u dialettu
Chi de PAOLI parlava
Quandu i Corsi da i ferri scatinava.

Cusi di tantu in tantu
Ci divertimu tutti allegramente,
Dendu la voce a u cantu
Cu l'amicu, u vicinu e cu u parente,
La sera e la matina
E la vita pian' pian' cusi camina.

Oghie mi scuserai
Se la mio Musa, ch'aghiu sempre attornu,
Nun ti diverte assai.
U suggettu ch'eo cantu, o amicu, è un fornu :
Un furnacciu in ruvine
Che ha fattu tantu pane e pistuccine.

Ùnn'è di u Panteone,
Nemenu di u gran' tempiu di Diana,
Carissimu amicone,
Ch'eo ti parlu inn'u a nostra Tramuntana :
È d'una fabrica morta
Voli chè ti la dica più all'accorta.





Cum'e a città POMPEI
Riposa in pace dopu tanta guerra.
Nè lauri, nè trofei,
Giace mischina, vergugnosa a terra,
Battuta e calpestata,
Ogni cane si face una pisciata.

Eppur' quanti curpacci
Ha saziatu nu lu tempu andatu :
Pistuccine e migliacci
O quanti e quanti ci ne han'sfrascati
Michette e ancu chjrchielli,
Salviate, fiadoni e canistrelli.

Quanti servizi ha resu
Quand'u sole lucia e cu la luna.
Quanti oratori ha intesu!
Ùnn'era solu un fornu : una Tribuna
Duve si  perurava
E pian' sopr'a cumeta si tirava.

Di u gran' NAPULEONE
Si curreggia di u Codice ogni sbagliu,
E nantu a stu furnone
Chi rediggia ogni statutu : Tagliu!
Quandu c'eranu quelli
Chi pigliavanu l'orsi per agnelli.

E avà tuttu è passatu,
Di stu furnacciu ùn si parla più
Avale ch'è cascatu
E si trova mischinu a zampa in sù
Son' rotti coste e piani,
Passati sò quell'omi, ùn c'è che zani.

Casca la pera gialla
Quandu è matura cu la so' stagione,
Cascatu è CARACALLA
Cun quellu bruttu mostru NERONE,
Cascanu i Ministeri,
I cavalli veloci e li sumeri.

Cascanu i più gran' banditi
Chi ghiettanu terrore in ogni scornu,
Cascanu li partiti ;
Miraculu n'ùnn'è per cascà un fornu!
WALDECK casca ancora
E COMBES cascherà quand'ella è l'ora.


Ùnn'è che MAMMAPIERA
Chi ùn cascherà mai più, tantu impernata,
Ùn cede a so' bandiera
Per vene a Russia tutt'intiera armata.
È vera ch'è prutetta
Da li cani mastini… a m'hanu detta.

Fra pocu cascu anch'eo
Di nasu nantu a carta a penna in manu
Ne e bracce di Morfeo
Chi m'annanna e carezza pianu pianu,
Serà forse u calore?
Di stu furnacciu vecchiu? U'n ci è timore.

Addio caru lettore,
Cunservati in salute e ridi assai
Francati da u calore
Di a mio canzona, mi cumpatirai
Sè a rima è un pocu stolta
Più bella a ti prumettu all'altra volta.

SANTU SI VIVE


Bench'elli sembri
Una cosa strana,
Lettori amabili
D'a Tramuntana :
SANTU si vive
Francu e leale
Lu so'giurnale
Rediggerà.

Si vive sempre
Grazie al' Signore
Sempre umoristicu,
Sempre di core,
Sempre a luttà,
Matina e sera,
L'amata Terra
Difenderà.

SANTU si vive
E picchia forte ;
D'a Tramuntana
Apre le porte
Suffiendu sempre
Di quà di là
Cum'e Culombu
D'un tempu fà.

Santu si vive
Gagliardu e sanu
Da valorosu
Fier' capitanu
Face la guerra
Secondu l'usu
Tantu di musu
Li face fà.

SANTU si vive
Non è ancu mortu
Tutti l'invalidi
Franchi di portu
Saranu esclusi ;
Di lu seragliu
Senza fà sbagliu
Rifurmerà.

Santu si vive
Per misuralli
S'elli sò chiughi
Tene a scartalli,
Vole la taglia,
Cosa vulete?,
Se ùn sete bufali
Capiscerete.

Santu si vive
Pè li volponi
Cunnosce a fondu
Li lamaghioni
E li pullastri
Ben' cucinati
A i candidat
Li serverà.

SANTU si vive
Tramuntaneghia
Da lu Rodondu
Sinu a la pieghia
Spazza, purifica
L'aria malsana
E a Tramuntana
Face suffià.





SANTU si vive
E i candidati
Per senatori
L'ha già marcati ;
Nun v'arristate
Tirate avanti,
U campu è liberu
Per tutti quanti.

SANTU si vive,
La nova è bona.
Percio li mandu
La mio canzona,
S'ella li piace.
Gradisca intantu
Mille saluti
L'amicu SANTU.



Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Empty
MessageSujet: Re: Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"   Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" EmptyMar 6 Jan - 19:24

(seguita)



U PRUGRESSU

L'auto.
Eo nun sò cosa è tu hai
Chi mi guardi di traversu ;
Or'dimmi cos'hai persu
Da lu jornu che sbarcai.
Parla ormai, rispondi, o tontu,
T'aghiu fattu qualche affrontu?

U cavallu
S'eo ti guardu in caterocchiu
Ne aghiu mille ragioni,
S'eo caminu scianchighioni
Guarda qui lu mio dinocchiu,
Mi l'hai tuttu laceratu
Soffru, o Dio, più che un dannatu.

L'auto.
Quandu mai t'aghiu feritu?
Eo nè sò tuttu surpresu,
A nisunu ùnn'aghiu offesu,
Credu d'esse pulitu
Cun tutti li passaggeri
Paisani e furesteri.

U cavallu.
Ci aghiu quattru testimoni
E ghiente di bona fede,
Prestu ti faranu vede
Ch'elli ùn sò porta- calzoni!
Ùn ci purtaste che guai ;
Da la piaghia a la muntagna
Ognunu di te si lagna.

L'auto.
Tuttu lu mondu è cuntentu,
Ognunu mi riverisce,
Lu Corsu s'inorgoglisce
Perchè corgu più che u ventu,
Prestu face li so' affari
E ùn spende tanti danari.

U cavallu.
È vera si marchiarinu
Ma quantu n'hai tumbatu,
L'hai rottu custatu,
Troncu braccie, gambe e spinu,
Ognunu di tè è satollu,
Marchj a trunchera di collu.

L'auto.
Nisunu ci face casu,
Sò tutte falze ragioni,
Detti indernu, illusioni,
Sia pur'certu e persuasu
Ch'è u prugressu chi la vole
Zittu, aio!, sò tutte fole.

U cavallu
Suspira l'osteriaghiu
Ch'ùn vende più un bicchierinu,
Si lamenta lu mischinu
Di nun vende più furaggiu,
Castagne, luzerna e bena ;
Quantu li dà doglia e pena.

L'auto.
Ch'ellu faccia altri travaglj,
Terra in Corsica ùn ne manca!
Tene a trinnicassi l'anca.
Zittu, alô! Que sò detaglj
Tutti privi di bon' sensu,
Ti la dicu cum'e a pensu.

U cavallu.
A Corsica si lamenta
D'ùn vende li so' prudotti,
Vede li so' piani rotti
E nun è tantu cuntenta
Dunque ùn fà più l'insulente,
Ritorna a lu cuntinente.

L'auto.
A Corsica nun riflette,
Vole vive a l'usu anticu
Perch'è molle cum'e un ficu
E  a u travagliu ùn s'ole mette,
Perde u tempu a calculà
E più nulla ùn vole fà.

U cavallu.
U Corsu è travagliatore,
O linguaccia traditora!
Parti prestu ; sorti fora
Chi ci faci disonore
Prestu imbarca, o sceleratu,
Chi nisunu t'ha chiamatu.


L'auto.
Quelli chi m' hanu purtatu,
O indegnu! sò tutti omi,
Sò signori, sò ricconi,
E lu mondu letteratu,
Sò li mustacci inturchiati,
Scientifichi e adduttrinati.

U cavallu.
Sonu cani da bastone,
Sonu sumeri incignati,
Sò briganti scelerati
Ch'ùn cunnoscenu raggione,
Sonu i nostri spellatori
Ciarlatani ed impustori.

L'auto.
A vegu chi t'imballi
È l'invidia chi ti rode,
Tu detesti lussu e mode
Piglj capretti per galli
A collera t'ha abbagliatu
Parli cum'e un insensatu.


U cavallu.
Ti vogliu attaccà lu male
Che tu faci a quest'e a quellu,
T'ogliu mette lu cerbellu
O zuccaccia senza sale !
Veni qui per rompe tuttu
Eppoi dici : eo mi ne infuttu.

L'auto.
Ùn fà tanti cumplimenti
Rompi la to' sunagliera
Carruzzinu e rastellera,
O carucciu, ascolta e senti :
Tuttu ha un fine, cosa voli ?
Per te sonu angoscie e doli.

U cavallu.
Si parente di lu trenu,
Che voi vadate in pappina
Ucellacci di rapina !
Quantu soffru e quantu penu
Di vedemi, o sventuratu !
Da la sorte abbandunatu.

L'auto.
Persu hai tutta speranza
La to' vita messa in ghiocu,
Tutt'è contu, n'hai per pocu,
Renditi e nun fà resistenza,
Lascia stalle e beveroni,
Parti per altri reghioni.

U cavallu.
O chi tu sia maladettu
Cun tuttu lu to' razzinu,
Che t'ùnn'alze mai più spinu,
Tuttu ti faccia difettu,
Che t'ùnn'abbia che penseri
E disgusti e dispiaceri.
O Corsica sventurata,
Si marcanti di Prugressu
A chi puntu t'hanu messu !
Sta settaccia scelerata !
Pazienza, tuttu ha un fine,
A stu mondu ùnn ci è che spine !





CUMPLIMENTI e VOTI
…A Santu Casanova.




L'altra sera ricevii
Caru Santu, u to'giurnale ;
Dopu cena lu leghii
Ci truvai peveru e sale,
Tutt'affattu a lu cumplettu,
Ben' cumpostu e ben' ridettu.

Sempre di l'istessu umore,
Di l'istessi sentimenti,
Di quell'infugatu ardore,
Tratti cull'istessi accenti,
Batti a la stessa misura,
Nulla faci per figura.

Nun ci è nulla di cangiatu
Marchj di l'istessu passu,
Ghiunghj frescu e ripusatu,
Cunservati tondu e grassu,
Ben' dispostu e laziosu
Per fà onore a u to' riposu.

Di spiritu sì pruvistu
E d'idee moltu fecondu.
Pè a mio parte, o Sà, t'assistu.
Manda puru a lu prufondu
Ciarlattani e prumettoni
Tuttu li vechj vulponi.

Chi la Corsica risorga
Energica, intelligente ;
E che tutt'ognunu s'accorga
Chi li nostri "Far- Niente"
Sò indolenti, sò incapaci.
Ci vuol' omi più tenaci.

Da cieca divenga occhiuta,
Da timida audaciosa,
Da indecisa risoluta
Fiera, forte e curaggiosa
E da schiava indipendente
Marchj a tamburu battente.



E l'opera che tu hai
Intrapresu vada avanti
Cessinu lamenti e guai
Nun si senti più che canti,
Balli cun grassi festini,
E cusi sempre camini.

Regni la stretta unione
L'accordu cun l'armunia,
La franchezza e la raggione,
Banniscono ipocrisia,
Fratellanza regni ancora,
Spunti in ciel' la vecchia aurora.

Lu cornu di l'abbundanza
Ribombi per ogni latu,
Nun si stringa più la panza,
Ogni corpu incurdazzatu
Soni cum'e un' istrumentu
Suddisfattu a assai cuntentu.

MAMMAPIERA ch'ella scappi
Da la terra di Sampieru,
Cun zapponi, bangh'e sciappi
Ognunu si mostri fieru,
Batt'e dica : infine io luttu,
Chi sò Corsu avanti tuttu !

Eccu, o Santu, i dolci voti
Che ti manda la mio musa.
Rendili publichi e noti
Cum'e sempre, cum'ell'usa ;
Sò dittati da un buon'core
Chi t'ama di puru amore.

Per sta volta scuserai
L'aghiu un pocu ritardatu,
Perchè ùn m'aspettava mai
Di fà focu a lu to'latu,
Ti cridia, perdona intantu,
Mortu… lu mio caru Santu !

Ma avale, già che sì vivu,
Feraghiu quellu che possu,
Facciu festa di u t'arrivu,
Scrivu in fine, scrivu in grossu.
Cio che ùn poi leghie, induvina,
Nun t'arrestà più, camina.


Gradisci li mio saluti,
Tutti li mio cumplimenti,
Li mio versacci panzuti
Strambi, zoppi, maldicenti.
Cosa voli ? ùn sò un Mistrale
Sò una zucca senza sale.




UNA BONA NOVA


State allegri, o impresarii, l'usina
Di Folelli, fra pocu è finita.
Prestu all'armi ! la guerra accanita
Ricumenci. Il nemicu si sà.

Mulateri tenetevi pronti,
Che la sega assai bene camina,
Per condure la legna a l'usina
Non dumette più notte nè di.

Legnaioli, arrutate l'accette
Colla la lima più bona e più fina
Che fra pocu cumincia l'usina
A marchiare e travagliu darà.

Pruprietarii che state a pensare ?
A tutt'ora di sera o mattina ?
Cuntrattate, vendete all'usina
Legna bona danaru darà.

Carritteri, sù dunque, curaggiu !
Nun temete nè venti nè brina ;
Legna, legna purtate all'usina
Che v'aspetta cun tant'ansietà.

Cunduttori di treni, sù dunque !
Regulate la vostra mascina,
Caricate, purtate all'usina
Vagunate, ma in gran' quantità.

Cusi prestu sarà Castagniccia
Tutta intiera, per quantu cunfina,
Traspurtata imbuttata all'usina
E luntanu, luntanu andarà.



Ragazzini, più brilluli e latte
Che scarsetta sarà la farina
Chi la manghia per voi è l'usina
Tuttu passa è finisce si sà.



LETTERA DI SCUSA
A LUCCIARDI



Cu la manu maltrattata
Da ghicci, filette e cardi,
Vi spediscu, o sgio LUCCIARDI,
Una lettera pressata
Nun ci è tempu, or' chi vulete ?
Speru chi mi scuserete.

Simu in tempu di ballotte,
Sempre errenti a la campagna,
Per racoglie ste castagne
Si travaglia ghiornu e notte,
Sempre in aria, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

Ci'ole a dassi di rimenu
Per fà onore a lu curpacciu,
Fà balla nu a media u stacciu
E stà sempre a zanu pienu ;
Mai si posa, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

Scrivu a lume di lumera,
A la megliu leghierete
Speru chi pardunerete
Le mio "effe" e le mio "zete"
Mal'acconccie, or chi vulete?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

La mio Musa è scappuletta
Cum'e a pece di jennaghiu
Eo nun sò cume feraghiu
Cu sta vespa maladetta
E ritrosa, or che vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.




Si vergogna di lu corsu,
Dice ch'ell'è sempre persu,
Mi fideghia di traversu
S'incrispisce cum'e un'orsu
Quandu a chiamu, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

Ella ùn sente più raggione,
Dice, avà' simu Frencesi !
Or ch'ella pighj paesi
Scalza cum'e Petr'Antone
Quantu è matta, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

A carezzu pianu pianu,
Scappa cum'e una capretta,
Nun ascolta, nun aspetta,
Corre, corre più luntanu
E leggiera, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

S'ella ùn cambia d'opinione
L'abandonu, per Dio Bacco !
Legu strettu lu mio saccu
E ùn facciu più canzone,
Perch'è troppu, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

Ma speru ch'ella ritorni,
Degordita e laziosa
Cumpiacente e manerosa,
Prestu, nu sti pochi jorni
A cumpone, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

Lessi e vostre tre operette,
Fatte da capu maestru ;
Chi talentu ! chi bell'estru !
Già tre volte l'aghiu lette ;
Ne sò scemu, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

Nacquì piscador' di luna,
Cusi fù lu mio destinu,
Amai sempre u mio vicinu,
Dendu un calciu a la Furtuna,
Fui barroccu, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.


Siate u nostru MISTRALE
Perchè sit'un omu di taglia
Nun sarà focu di paglia,
'ete in testa moltu sale
Son' cunvintu, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.

Vi salutu e state sanu
E nun resti mai cunfusa
Notte è di la vostra Musa
Sempre cull'armi a la manu
Battagliate, or chi vulete ?
Sgio LUCCIARDI scuserete.




UNA CUNVERSAZIONE AVANTI CENA


A mulinara.
Ma cos'hai lu mio maritu
Sì cusi di magra cera,
Da la matina a la sera
Ti vegu sempre transitu,
Calculendu e fra penseri
Aspettendu li taccheri.

U mulinaru.
Aio ! incendi la lumera,
Perchè sentu l'appitittu
Cum'e un sumeracciu fittu
Quandu è viota a rastellera
Cu l'orecchie spenciulate,
Pensu a le veghie passate.

A mulinara.
A suppera l'hanu rotta
I tupacci, l'altra notte
Piena di castagne cotte,
Eranu forse in ribotta,
Nun c'è più un stuvigliu sanu
Nè un brunzinu, nè un tianu.







U mulinaru.
Aio ! cerca di fà prestu,
Piglia un pocu di farina
Sia di granu o castagnina
Serviti di qualchi restu
U'nn'importa, goffa o bella,
Fà brilluli o maccherella.

A mulinara.
Ci n'era una pizzicata,
L'aghiu data a lu purcellu
Chi gridava in lu chiustrellu
Cum'e un'anima dannata,
E le nostre gallinelle
Sonu senza cena anch'elle.

U mulinaru.
E li nostri figiulelli
L'hai tutti appatturiti ?
Ch'elli ùn sianu famiti
Almenu sti nucentelli
Perchè ci rimarcu avale
Chi l'affari vanu male.

A mulinara.
C'era un pocu di pulenda
Chi stamane era avanzata,
Li l'aghiu spertiginata
E cusi tutta cuntenta
A la ziglia si cunsola
E dorme la famigliola.

U mulinaru.
Menu male ! O lu meschinu !
A chi termine sò ghiuntu,
Direlittu, son' cunsuntu,
Megliu è a chiode lu mulinu
E parte a lucen'di luna
Tutti in cerca di furtuna.

A mulinara.
Aio ! Andemu a ripusà
Ch'emu circa mezanotte ;
Sarra finestroni e porte
Chi nisunu possa entrà,
Benchè sempre per purtiera
Ci tengamu a MammaPiera.



U mulinaru.
Metteraghiu la marchietta
La stanga e lu ferracchione
MammaPiera a lu purtone,
Ziu Bisognu all'altra stretta,
Ma lu più chi mi dà pena
D'andà a dorme avanti cena !
Maladette sian' l'usine
Chi facenu tamantu male,
Ch'ellu scoppi un tempurale
Furiosu e ùnn'abbia fine
Che quandu sò strutt'è rotte !
Dio ci dia la bona notte.




UNA STRENNA
… A Santu CASANOVA


Mi dispiace, o Musa amata
Cun sti freddi d'impiegatti,
Ma li pueti sò matti
O surtaccia scelerata !
Cusi anch'eo per mia sfurtuna
Nacqui pescator di luna.

Copriti da capu a pedi
Per ùn piglià rifriddori,
Altrimente li duttori
Sò più scarsi che t'ùn credi
Ch'hai viotu lu bursellu
Quasi cum'e lu cerbellu.

Dunque, o Musa, parti intantu,
È duvere, è usu anticu,
Salutare il nostru amicu,
Dar'lu bon'annu a Santu,
Parti in fretta e sbunurata
Chi la strenna è preparata.

Marchia in trenu, marchia a pedi,
A mè pocu mi n'importa,
Piglia la strada più corta
Piglia quella che tu credi,
Fà la mia cummissione
Perchè duvere l'impone.


Presentati civilmente,
Dilli : "è TAGLIO chi m'invia
Cun manera e curtesia
Cum'e fà la brava jente ;
Falli cumplimenti assai
Di li megliu che tu sai.

Dilli ch'ellu sia indulgente
Cu' sti tecchj e ripusati,
Cu' sti gatti trizinati
Ch'ellu sia più clemente ;
Batte troppu a la spietata
Cu' sta setta avvelenata.

Dilli chi l'Ateo suspira,
Maladisce lu buccone
Nun sà più duve si pone,
Si cuntempla si rimira
Bruttu cum'e lu peccatu,
Goffu, zembu, sgangaratu.

Dilli ancu che Manuellu
Ha calatu li ciglioni,
Molti e tanti framassoni
Hanu persu lu cerbellu
L'Ira Deis è scatinata
Cu' sta clicca indemmuniata.

Augurali mente sana,
Salute, pace, energia
A lu mondu nun ci sia
Megliu della Tramuntana,
Giurnale più ghiustu  e rettu,
Più efficace e ben direttu.

Chi l'annata ch'ella sia
Un'annata di prugressu,
Tuttu marchj a pocu pressu,
Regni accordu ed'armunia ;
Tutti l'infami bricconi
Passinu a l'altri calzoni.

Ch'ell'ùn ci ne resti unu
Di settarii accaniti
Prestu sianu finiti
Poveri e ricchi a comunu,
Biondi, bruni, rossi e gialli
Nun ci sia temp'a cuntalli.


E ritorni l'età d'oru
Chi la Francia tant'aspetta,
Più miseria nè dicetta,
Cirnu, spazzi a Teodoru
Puri canti e Corsu scriva
E la fede sia viva.

Cusi sianu felici
Grassi, tondi e pettinati
Cu' li mustacci asticcati,
Sempre cari, sempre amici,
Luntani da li frastorni,
Bon'annata e belli jorni.

Dopu tuttu terminatu,
Piglia lesta lu stradone,
Ch'eo t'aspettu a lu fucone
Mezu cottu, imbrustulatu,
Perchè, o Musa, ben'la sai
Senza tè m'annoiu assai.



DIALOGU FRA MARZU E U PASTURELLU


Marzu travestitu.
Duvè vai cusi pressatu
O pastò ! senza pilone,
Mezu zoppu, sgangaratu,
Appughiatu a lu bastone,
Cu'se quattru pecurelle
Tutte sgangarate anch'elle ?

U pasturellu.
È lu latru di ferraghiu
Chi m'ha cusi maltrattatu
U castratu tintinnaghiu
L'altru jornu m'ha chjappatu,
Ottu pecure e un agnellu
E lu muntone più bellu.

Marzu.
Quale sò li to'nimici
Più putenti che tu hai ?
Parlami senza appendici
E dimmi la veritai,
Quelli chi per mala sorte
Tu detesti e odii a morte.

U pasturellu.
Marzu di sette barette
È u nimicu più accanitu,
Quandu in collera si mette
Cu'a so'faccia di banditu
Nun mi tira di pistola
Ma di venti e di ragnola.

Marzu.
È lu solu che tu hai ?
O puru ne hai d'altri ?
Credu chi paliserai
Li più fini e li più sgualtri ;
Per fatti qualunque scarzu
Per nimicu ùnn'hai che Marzu ?

U pasturellu.
Dopu Marzu è u guardianu
E sa faccia pruibita
Mi rapporta nu lu granu
Quandu a raccolta è finita
E mi guarda in catarrocchiu
Quand'ùnn'aghiu a dalli un brocciu.

Marzu.
Dì un pocu : sì sucialistu ?
O apparteni a un'altra branca ?
O forse sì cummunistu ?
Dilla prestu netta e franca
Di Republica o d'Imperu,
O pastò, sì biancu o neru.

U pasturellu.
Babbon'era Imperialistu
E fù assai fidu e sinceru
E babbu era opportunistu
Sempre valurosu e fieru,
Ed'eo chi più mi stimu
Sò di tutt'e ùn sò di nimu.

Marzu.
Allora sì cum'e mè,
Capricciosu per natura,
Più incunstante nun ci n'è,
Cambiu prestu di figura,
Prumesse ne facciu centu,
Mancu a tutt'e ùn mi ne pentu.



U pasturellu.
Cun quale aghiu l'onore
Di parlà, s'ella vi piace ?
Scuserete, son'pastore
Per trattà pocu capace
E suvente l'ignoranza
Face fà qualchi mancanza.

Marzu.
Eju sò Marzu travestitu,
E tu sì sempre ostinatu,
Nun saresti ancu pentitu
D'ogni dannu cunfessatu,
Senti quellu chi ti prega,
Sempre adori a Santa- Nega.

U pasturellu.
Marzu ! Marzu ! traditore,
Nimicu di vecchia data ;
Turmentu di lu pastore,
Quandu mai sarà calmata
La to'grande antipatia
Cu tutta la pasturia ?

Marzu.
Nimicu sempre seraghiu
Sinu a chi lu mondu dura,
Lu pastore pecuraghiu
Averà dannu e paura
S'ell'ùn cambia sentimentu
E dà locu a pentimentu.

U pasturellu.
Tu sì veru accusatore
Una lingua maldicente,
Tu ne voli a lu pastore
Ad'un poveru innucente
Per pretesti che tu trovi
Quandu vecchj e quandu novi.

Marzu.
Quanti danni ! quanti e quanti !
Da le piaghie a le muntagne
Ne cumetti in tutti i canti
Dinigrandu le campagne,
Pensi chi nesun'ti vega ?
Servitor'di Santa- Nega ?



U pasturellu.
Quante volte specuratu
Voi m'avete, per capricci ;
Ancu a Aprile dumandatu
Avete li prestaticci
Per dammi maggior' dulore
Marzu, marzu ingannatore !

Marzu.
Quante volte u to'reghione
Si partitu e ùn l'hai pagatu,
Dendu u tortu a la staggione
Chi t'avia cuntrariatu,
E dopu, cu lu patrone
Incriccasti a prescrizzione !

U pasturellu.
Ùnn'è vera ! Un impustore
È quellu chi vi l'ha detta,
Tengu contu di l'onore
E di dà cosa si aspetta
Ad'ognunu cosa è duvutu.
A più tardi… Vi salutu !

Marzu.
A vedeci, ma rifletti
A tutti li to'peccati
E li debiti rimetti
A tutti l'interressati
Altrimenti qual'io sonu
Mi cunnosci ? ùn ti perdonu.

U guardianu passa.
Spiega bè le to'raggioni,
Falzamente e pianu pianu
Le to'pecure e muntoni
Sonu a sbiancu nu lu granu ?
Nò, rispose lu pastore,
Ùn sò meie, fate errore.










UN FIORE GETTATO SOPRA LA TOMBA DEL SENATORE DE CORSI



"Sic transit gloria mundi" !
Ahimé !… sarà pur vero
Cosa si raconta a TAGLIO
E cosa si passa a PERO ?
Che sia la casa de CORSI
Tutta ammantata di nero ?

Che sia spento il candelliere
Rilucente del Senato ?
L'astro della nazione
Nella sua corsa eclissato ?
L'aquila republicana
Ci abbia a tutti abbandonato ?

Che sia rotta quella barca
Subito arrivata in porto ?
Resti orfanella Tavagna
E priva d'ogni conforto ?
Il padre d'una famiglia
Cosi numerosa, morto ?

L'albero che sia seccato
Nella più bella staggione
Colli suoi frutti pendenti
Tutti a maturazione ?
Resti vedova una donna
Con tutta la Nazione !

O che sia andato in ruina
Un castello appena fatto,
Per rifuggiar' l'amici
Era segnato il contratto
E che la Corte Sovrana
Abbia resiliato l'atto ?

Che sia smortito il fiore
Più idorifero del regno ?
La Corsica abbandonata,
La Francia senza sostegno ?
O sentenza senza nome !
O terribile dissegno !




Che sia tronca quella spada
Di battaglia, tutta oro,
Che costava a tant'amici
Quarant'anni di lavoro
E oggi gli resti sola
La memoria d'un tesoro ?

Che sia stacciato il mandato
E ceduto il portafoglio,
La bandiera abbandunata
E rovesciato il fottoglio ?
E non resti per gli amici
Che un doloroso cordoglio ?

Che sia vedova una donna,
Cangi vita un senatore
Sono nella vita stessa,
Si vedono a tutte l'ore,
Ma perderai la Francia
Il più lucido splendore !

Chi sia vedova una donna !
Li nipoti senza un zio,
L'amici senza speranza
Questo lo concedo anch'io,
Ma oggi troppo severa
Saria la corte di Dio.

Eppure la cosa è certa,
La catastrofa è sicura
Le cose di questo mondo
Quanto cangiano figura !
Ieri un cabinetto aperto
E oggi una sepoltura !

Sono sei mesi appena
S'inalzavanu li maggi,
Secondu l'usanze antiche
Dovute alli persunaggi,
Oggi si và in Bastia
Rendergli l'ultimi omaggi!

Si spargevano li gigli,
Le viole ed altri fiori,
Sventolavano bandiere
Degli più rari colori,
E oggi si và in Bastia
Rendergli l'ultimi onori !


Giubilavano gli amici
Nelle gioie e fra i piaceri
Contenti della vittoria
Tutti valorosi e fieri,
E oggi si và in Bastia
Fargli l'ultimi doveri !

A quale son' confidati
Li secreti della guerra,
L'onori della battaglia
La gloriosa bandiera ?
Credu che sarà un nipote
Una persona sincera.

Mi resto, son' faticato,
Agitato nel pensiere
Fra mille riflessioni
Come un certo passaggiere
Che cerca nella foresta
E non trova più il sentiere!

A una sposa addolorata
Presento li miei rispetti
E un vivo rincrescimento
Coi parenti ristretti,
Quanto piacerà al Sovrano
Nella sua corte l'aspetti !

Sù questa tomba sacrata,
Benedetta dal Signore
Dove riposa per sempre
La spoglia d'un senatore
Come amico di Tavagna
Voglio anch'io gettarci un fiore !



A VITTORIA.
Fine della più grande tragedia umana.


A ciccona ribomba per tuttu,
L'eccu passa e rallegra li cori
È Vittoria cun tutti l'onori
Che la sorte dell'armi ci dà.

È sunata quell'ora felice
Di la Pace chi face ritornu
A tragedia è finita e quel ghiornu
Radiosu sul mare spuntò.

È l'aurora chi s'alza ridente
Apre a Febu le porte dorate
È un salutu che manda a l'armate
E vittoria sulenne ci dà.

L'artigianu di tante ruine
Cum'e un vilu brigante è scappatu
Prestu, prestu serà ghiudicatu
E un suppliziu severu averà.

U più grande assassinu del mondu
Cerca un asilu sopra alla terra
U felone autore di a guerra
Da nissunu accettatu sarà.

Da u so'Dio che tantu implorava
Fù lasciatu da un veru briccone
Corri, disse, abbracciare a Nerone
Che t'aspetta cun tanta ansietà.

Ogni jornu in u mare si bagna
Del più chiaru, più callu e fumante
Sangue umanu, quel' bruttu regnante
E perdonu, perdonu averà ?

Nulla valse, nè i gasi asfizianti
Nè u cannone a la lunga purtata,
Nè la sottu- marina arrabiata,
Nulla valse, ci volse a scappà.

Nulla valse, impostura nè inganni,
Nè parolla mancata a i cuntratti,
L'autore di tanti misfatti
Dapertuttu scacciatu sarà.

La pantera, oghie a morte è ferita
E già rende u so'ultimu fiatu
U so' corpu distruttu e brusgiatu
Da l'armate allegate sarà.

E la polvera a i venti ghjttata
Corri e vadi da monti e marina
Cum'e un fiume chi sempre camina
Ùn riposi nè notte nè di.

Grazie a i nostri grand'omi di statu
E a u curaggiu di i nostri sullati
Dapertuttu saranu scacciati
E mai più turneranu, mai più.

Stu gran'mostru chi fù curunatu
Per turmentu di tanti innucenti
U più bruttu di tutti i regnenti
Ha finitu le so'attrocità.

San' Martinu divin'messaggeru
Chi purtaste la Pace a la terra,
Ti ringraziu e una dolce preghera
Ogni jornu feraghiu per tè.

Guibilemu, saltemu, cantemu
U sant'innu di la Marsegliese,
Liberatu, oghie, è u nostru paese
Grazie a tutti, più a u Somu- Fattor'.




A A CORSICA CHI PIENGHIE I SO FIGLIOLI.


Purghjtemi lu culombu
Ch'io chiami li mio figlioli
Vede quelli chi mi manca
Dopu tante angoscie e doli
Di una disgrazia tamanta
Chi sarà chi mi cunsoli !

Chi sarà chi mi cunforti
Di le perdite ch'eo aghiu ?
In cima di lu Rutondu
Un cipressu pianteraghiu
Simbulu di lu mio dolu
Cun lacrime innacqueraghiu.

Innacqueraghiu cu lu piantu
Di tutte le mio orfanelle
Scallatu da li suspiri
Di tutte le viduvelle
Che collinu li so'rami
In aria a tuccà le stelle.

E le radiche prufonde
Vadinu sin'a lu mare
Accantu ci vogliu mette
Una chiesa c'un riccu altare
Calvariu di le mio pene
E suffranze cusi amare.

Amare più che lu toscu
Mi sentu mancà lu core
Pensendu a li mio foglioli
Ahimé ! mi sentu more
Per causa d'un felone
E d'un bruttu Imperatore.

O mostru cusi capace
Di qualunque attrocitai
Di tante scelleratezze
Duve mai ti salverai
Cum'e un'animaccia errante
Sempre in motu tu serai.

Turmentatu notte e ghiornu
Senza mai truvà riposu
Passà tutti li to' istanti
In quel mondu tenebrosu
A purgà li to'misfatti
O serpente velenosu.

Maladettu da lu celu,
Maladettu da lu mare,
Maladettu da la chiesa,
Maladettu da l'altare,
Perdu li mio figlioli
O speranze cusi rare.

Maladettu da li monti,
Maladettu da le piane,
Maladettu da li boschi,
Da li fiumi e le funtane,
Senza li mio figliuloni
Cum'e feraghiu a campane ?

Maladettu da li pesci,
Maladettu da l'ucelli,
Maladettu da le piante,
Da tutti li mio orfanelli,
Di tutti li mio figlioli
Mi rapisci li più belli.

Da tuttu quel'che respira
In tutta l'Umanità,
Sie maladettu ancora
Senza scuse nè pietà,
Mi sentu mancà l'alena
E u fiatu mi sentu andà.


Struga tutta la to'razza,
Vada in fume lu to'Imperu
Sinu a chi lu mondu dura
Teneraghiu un odiu neru
Contru tutta la to'sterpa
Vendetta ! vendetta speru.

Speru in quelli che mi resta,
'nu la justizia divina
Chi sta nazione infama
Prestu sia messa in ruina,
L'ora di lu so' castigu
A gran' passi s'avvicina.

Cum'e una carcassa infetta
Data in pastu a corbi e cani
Subisca la stessa sorte
O paese di furdani,
Ch'ella finisca per sempre
Cù li rospi prussiani.

Tutti intornu a lu calvariu
Siate ogn'annu riuniti
Manu a manu, core a core,
Senza cunnosce partiti
E odiu neru ghiurate
Sempre contru si banditi.

Saluta la Francia amata,
A Belgica e l'Inghilterra,
Tutte l'altre Nazioni
Chi sonu partute in guerra
Per difende lu dirittu,
Per abbatte la Pantera.

E cusi ritruveraghiu
U sullevu a lu dulore,
Sempre all'usu teneraghiu
La prima piazza d'onore
Benchè tanti sacrifizii
Sianu chiodi à lu mio core.








U VAGABONDU
… A IASEPPU


Ma perchè ùn ti mariti
O iasè ?, s'avanza l'ora.
Sì un giovane d'i più arditi,
Voli aspettà à l'ultim'ora
Quandu vecchiotu serai
Tandu ti mariterai.

Di maritassi vecchiottu
O Iasè, è una gran' folia,
Averai lu capu rottu
Da una strana malatia,
Sempre inquietu viverai,
Tantu ti mariterai.

Sì un giovan'assai curtese,
Un giovanu di valore,
Ùn ci n'è nu lu paese
Più di tè travagliatore,
Sì un giovanu intelligente
Dunque, o Iasè, stam'a sente.

Si qualcunu ti cunsiglia
Ùn pò esse che un balordu,
Sentilu per maraviglia,
Nu stà a sente, fà lu sordu.
Quellu, o Iasè, t'ole male
Ùnn'ha cundotta murale.

Si tu t'ere maritatu,
Avà l'avie rendicelli,
Ma, o Iasè, ti s'ingannatu,
Faci un ghiocu da zitelli
Vai a la perdizione,
Or senti lu to' babbone.

L'alberu cun face frutti
Merita d'esse tagliatu.
Quantu tempu è ch'o luttu
Fend'a guerra a u celibatu,
Dunque fammi stu piacè
Di maritatti, o Iasè.





Ùn stà a sente a quest'e a quellu
Ascolta lu to'babbone,
Piglia esempiu da l'acellu
Quandu vene la staggione.
O Iasè, ne hai la prova
Tuttu pass'e si rinnova.

Tu hai vagabundatu
Da la matin' a la sera,
Cu l'un' e l'altra scherzandu,
O Iasè, ùnn'è manera
D'un omu ben'allevatu
A corre cum'e un dannatu.

Or stà a sente li mio detti
Dittati da lu bon' core;
O Iasè, pens'e rifletti,
Ùn fà più lu corri corri
Piglia moglia e sia finita,
Piglia giovana cumpita.

Perchè Corsica hà bisognu
Di giovani fort'e sani,
O Iasè ùn ti cont'un sognu
Nè ti facciu detti vani,
Perchè mai ùn c'è raggione
Di zappa lu so'fucone.

O babbò, m'ete tuccatu
Ghiustu duv'ellu mi sente,
S'eo ùn mi sò maritatu
A truvate surprendente,
Mi pigliate per un zitellu
Senza core nè cerbellu.

Quandu junsi da la guerra
Era sfatt'e derelittu,
Era di cattiva cera,
Appena tenia rittu
E ùnn'avia tanta voglia
O Babbò, di piglià moglia.

Dopu quattr'o cinque mesi
Mi truvai ristabilitu,
Girai tutti li paesi
Per truvam'un bon'partitu ;
A la fine lu truvai
A m'o gustu e m'infugiai.


Ci vurrai una casarella,
M'avale duve si piglia ?
Aghiu trovu la zitella,
Ma pò vene la famiglia,
Tutt'a notte calculai,
Sò n'a trovu sim'a guai.

La matina avanti jornu
M'alzu lest'e risolutu
Di girà qualunque scornu
Perch'ùn sò micc'un ambutu,
Ma girai e po'girai,
Ma casa ùn ne truvai.

A surtaccia maladetta !
Avà si ci sò cascatu
Ma l'avianu sempre detta
Ch'o saria cuntrariatu
Da lu purcacciu destinu
A tuppammi lu caminu.

Vogli' andà a lu cuntinente
Chi culà la truveraghiu,
Parte senza di niente,
Tuttu pienu du curaggiu.
Ma girai e po'girai
E cas'ùnn'e truvai.

O Babbò, sò già cinqu'anni
Ch'o giru tuttu l'anghione
Pienu d'angosce e d'affanni.
Nè casuccie nè casoni
Eo ùn trovu per luggiami :
Cum'e possu maritammi ?

Dunque ùn mi date tortu
S'eo zappu lu mo fucone,
E ùn m'era mai accortu
D'ùn truvà manc'un tufone
Per depone la nidata,
O surtaccia cus'ingrata !

Avale lu vegu e toccu,
Avale ne sò cunvintu,
Perch'ùn credu d'ess'un scioccu ;
Rendu l'armi, ormai sò vintu,
Lasciaraghiu a mo zitella
Pè ùn truvà una casarella.


E la colpa a qual'è ?
È a Francia, u mio Babbone !
A dicu cun dispiacè,
Mà ùnn'ha più manc'un'omone
Capace di fà qualcosa
Tuttu marchia a la ritrosa.



A u gran'puetu F. MISTRAL
Quandu fù innalzata a so'statua.


Benchè picculu sia, Dover'm'impone
Di mandatti a mio Musa, o gran'pueta,
Non vestita di porpora o di seta,
Perchè nuda arrivò da l'Elicone.

Parla la lingua di Napuleone,
Saluta a l'usu corsu, or cosa voi ?
Capiscila se sai, fa quantu poi,
Quand'arriva a truvatti nu l'anghione.

Ti porta in don', Polinnia mia mudesta,
Un' ramiccel' di lauro fresch'e bellu,
Che agghiunghierai a' to' curona in testa.

Ricevilu, o MISTRAL, riccu giuvellu,
Perch'è u più bellu di la mio furesta,
U t'offru di bon' cor', da bon' fratellu.


A u sgio P…(1)

In Tavagna, stu picculu cantone,
Vive un'omu gentil, di bell'umore,
Sobriu e mudestu, un tal'travagliatore
Che mai si vide u paragone.

Ell'ama u so'mistier', cun passione,
D'u so' travagliu è assai cuscienziosu,
Assiduu, custante e penserosu,
Depassa l'ore che duvere l'impone
Ell'ha una clientella numerosa
Ch'ellu diregge e ama di gran' core
Sempre cresce, prugressa e mai riposa.




Or dimmi, o degnu e amatu mio lettore,
Tu ch'hai l'idea ghiusta e luminosa
Quale serà… ? È u nostru istitutore.

(1) U sgio PROSPERI, stitutore in TAGLIU, ora in ritirata.




In morte di u mio caru amicu, u Capitanu Pasquale SICURANI

Si mortu !!! O valorosu ! O grande ! O degnu !
Per a Patria e l'hai datu sangue e vita,
E la to'verde giuventu fiurita.
O misteru d'u ciel' !… Stranu dissegnu !

A l'ordine d'un sceffu, a un gestu, a un segnu,
All'assaltu vulaste, o caru amicu,
Ma l'arme micidial' d'un vil'nemicu
Ti culpì, t'arrestò : destinu indegnu !

O Francia !;; un fier'e un dilicatu fiore
A la to'bella Alsazia, Cirnu ha datu.
È un'eroe di più chi casca e more.

Ahi ! chi ghiornu infelice e sventuratu
Fù u vinti cinque di dicembre scorsu
Per tè, mio caru amicu tant'amatu.






L'ESCA RAPITA
A de CORSI, Senatore


L'ami d'argento tese CASANELLI,
Con speranza di far coppiosa pesca,
Ma nel fondo del'mare'perdette l'esca
Ed'a cercala ci inviò MORELLI,

Con numero infinito di batelli,
Lumi eletrici, sonde e cannocchiali,
Ma non trovorono che serviziali,
Chè fù una gran'risata di zitelli.


BARTOLI a nuto si getto contento
Assieme con Pépé tutto in bollore,
Ma chè trovorono ? Due sciorbette a vento.

Allor' disse cosi :"Signor' dottore,
Più non vale ne astuzia ne talento
De Corsi l'ha rapita, è Senatore !"



U PRIGIUNERU


Due cacciatori, in gabbia, un'angellino
Avean'serrato con due chiavi in ferro
Con serrature del più fino acciaro,
Senza pane nè aqua, il poverino.

In priggione si oscura ! Ahi che destino !
Privo di libertà la notte e il giorno
Languiva ; e in sè dicia : "tristo soggiorno !
Se un fabbro mi prestasse un ramellino

Aprir vorrei la spietata porta
E svolazzar'nelle celeste sfere ;
Ma la mia voce, ahimé, resta sepolta !

"Eccolo…", sè ti fà tanto piacere".
"O manu timidetta e prestu accolta"
E in libertà di mette il priggionere.

E i cacciatori colle chiave in mano
Si rattano il tupezzu e quando l'ano.



U CENTENARIU di NAPULEONE I

Cent'anni sonu chi tu dormi ormai !
Svegliati e rimira u mondu intieru
O gran' NAPULEONE, valurosu e fieru,
E osserva quanti doli e quanti guai.

Ahi ! chi sonnu prifondu! Eppur'non sai
Quanti rumori e quante cannunate,
Quante cose dippoi sonu cambiate !
E sempre dormi, e non ti sveghj mai !



Guarda e rimira quante invenzioni,
Quantu l'omu prugressa e ha prugressatu :
Cannoni giganteschi ed'avioni.

Ma tu dormi tranquillu e spenseratu,
Più nun voli fucili ne cannoni,
Ami la pace e ùn teni a esse svegliatu.


UN BRUTTU MERLU

L'altra sera leghiend'u "Marsigliese"
Vid'a LANDRU fotografiatu.
Chi bruttu merlu ! In chi furest'è natu ?
È vera, l'asassin'ùn'ha paese…!

U giurat'ùn sarà troppu curtese
Speremu, cun stu falcu gallinaghiu,
Chi pensava di fà nettu pullaghiu
Di e nostre culumbicce scelt'a prese.

A sti vulponi più ùn vi fidate
O donne leggierette ed imprudenti !
E in strade incunnusciute ùnn'andate,

Perchè c'è troncacolli e assai turmenti,
Trappule tese, e più nun riturnate
A rivede l'amici e li parenti.








UN GIURNALE MIRACULOSU

Avia u sonnu e nun pudia dorme,
Inchietu era e di cattivu umore,
Cunsultai, ma indernu, lu duttore ;
Ma nulla valse, ùn sò perchè nè come.

Pigliai in lettu, o Dio, tutte le forme :
Ingrunchiatu, distesu, in lateroni
Ma indernu tutte funu e pusizioni
O suppliziu infernale e senza nome !


Quandu, a casu, mi venne stu giurnale.
Mi misi a leghie da un veru disperatu
Per calmà sti turmenti e u bruttu male.

Eccumi, o Dio !, addurmintatu.
Nun sò quantu durmii ; or' cosa vale :
U jornu dopu solu fui svegliatu.



TAGLIU IN FESTA
U jubileo.

Ella merchiava, tutta fiera, in testa
Cù i zitelli e zitelle pumpunati,
Ellu seguiva a passi cuntati.
È u jubileo ! Tuttu TAGLIU è in festa.

L'ucelletti cuntenti a la furesta
Si la cantanu tutti in allegria,
U sole spampillante a si ridia
E u vecchiu tutt' allegru era in finestra.

Note de l'auteur :
- Elle : Mme SICURANI, infirmière.
- Lui : le Comte de MAISTRE, frère jésuite.

A campagna surride a la Natura
Cu i so'più belli e variati fiori
S'appronta a mette a più bella vestura.

Ridenu a scaccanera tutti i cori,
A ciccona ribomba nu a pianura
I cuncerti divini più sonori.


LETTERA A APPINZAPALU


Caru fratellu,

U nostru amicu FILIPPI m'ha rimessu
E to "Pampane Corse". Ahi ! Chi piacere !
Cum'e sopra a un'corbon'pienu di pere
A divuralle tutte mi so'messu.

Lessi, rilessi e poi disse in mè stessu :
"O quantu e quantu sò deliziose,
Sò tutte perle di è più preziose,
Sò casciate di Pasqua, eo lu cunfessu.

Leghjle, o Corsu, bon'lettor' curtese
Leghjle mane e sera a tutte l'ore
Perchè sò frutti di u nostru paese.

O quantu sò salite e di valore,
A u sole maturati e scelti a prese
Da un Pueta distintu, omu di core.


RITORNU DI L'AGULONE

Una voce cummossa e pien' di dolu
Ch'ogni viventi move a cumpassione
Dall'Invalidi sorte : è Napuleone
Chi dumanda l'amatu so' figliolu.

L'eccu ribomba da l'un'a l'altru polu.
O Francia ! dalli suddisfazione,
E a Pariggi ritorni l'Agulone.
Perchè lasciallu separat'e solu ?

Fà dunque cosa u gran'duver't'impone,
Quandu u mumentu ti sarà opportunu ;
Piattassi a lu duvere ùn c'è raggione.

Ch'ùn t'applaudisca ùn c'è nisunu,
O nobil'e distinta Nazione !
Anzi t'applaudiran'tutt'a comunu.





LETTERA di CUNDULEANZE a MARTINI

Carrissimo compar' son' dispiacciuto
Che il vostro somerel'si sia annegato,
L'avete forse offeso o maltrattato ?
O la testa, imbecille, avea perduto ?

Non lo voglio creder'che un cosi astuto
Abbia cercato un precipizio tale,
Pensando di volar', coglion'senza ale,
E meschino quaggiu che sia caduto.

Fiumalto traditor'te l'hai rapito
Come un'cane affamato e sanguinario.
Che tradimento che tu hai ordito !

Un'somerel'ch'era si necessario
Al mio caro compar', cosi compito.
O destino crudel', gli sei contrario.



U MIO BASTONE

Tu sì u cumpagnu d'i mio vecchj jorni,
Cunfortu di la mio dura esistenza,
Sustegnu, prutettore ed assistenza.
Che benedetti sian'l'amati scorni.

Duve riposi e taciturnu dormi
O tu chi teni suvente a passighiammi
A l'ombra ventilata di i castagni,
A u sole, a e vicinenze, nu i cuntorni.

'nu u daria per dammi un milione
Nemenu u cangeria cu un'maresciallu
Perchè ùn tenne giamai more riccone.

Per cio, caru lettor', tengu a cantallu
Ed'amallu ancor' aghiu raggione
Mi serve di sumere e di cavallu.








UNA RISPOSTA AZZEZA

Di prete Furibondu, sacristanu
Mi feste ; ti ringraziu, aghiu piacere.
A te, di Corpudoru, cameriere
Ti facciu, amicu, col catinu in manu.

Procurator' di tuttu e guardianu,
Cuntabile sarai delle surtite,
E si pussiedi delicate dite,
Sarai Prefettu di pulizza a Lanu.

Lascia prestu il Parnassu e l'Elicone,
Che nun fanno per te, siei piccolino,
È vattene a trovare il tuo patrone.

E dopu un dolce e graziosu inchino
Li dirai cosi che Simeone
Cumencia a recitare il matutinu.






"Tra i numerosi pueti di Corsica Paoli di Taglio è unu di i più venerati. Da quasi un mezu seculu a so'penna d'altagna tavaninca li canta in manu cu a finezza d'un flavitu niulincu e a bundanza d'un antica caramusa."
PETRU ROCCA, introitu à "Fiori e Spine", 1926


"Sò circa quarant'anni che à le mio ore d'estru e quandu ne aghju u tempu, mi divertu à scrive in lingua corsa operette curiose e ridicule per scorre megliu sopra à sta strada di spine."
PAOLI DI TAGLIO, citatu in l'ANNU CORSU 1924


"U ben' di ziu 'nton Battistu -PAOLI di TAGLIO- avia per mè una grand'affezzione -eramu ancu parentelli- e li piecìa, quand'ell' era oziosu, di fassi una chiacchierata cu'mè, sia spassighiendu nant'a strada di u Canalellu, sia a' sulicchia, nant'a u scalone di a so'casa.
"U vegu cum'e s'ella fussi avà : dirittu cum'e un pal' di ferru, a so barba bianca -cum'e Victor Hugo- bella pettinata, andendu a passi lenti, i pollici infilati ind'e stacchine di u curpettu, l'occhi vivi e u surrisu graziosu."
Ghjseppu FILIPPI in U MUNTESE Nu 85, 1962
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Empty
MessageSujet: Re: Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"   Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" EmptyMar 6 Jan - 21:07

Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Captur10
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Empty
MessageSujet: Re: Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"   Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" EmptyMar 6 Jan - 21:26

è u famosu

Lamentu di u Castagnu à u Corsu.

Or chì l'averaghju fattu
À lu corsu cusì ingratu
Chì m'hà fattu la sintenza
À morte m'hà cundannatu.
Senza sente tistimoni
Nè cunsultà lu ghjuratu.

M'hà dichjaratu la guerra
Cum'è à un veru malfattore.
M'hà messu li sbirri appressu
Chì m'attacanu terrore.
O Corsu, rifletti un pocu
Versu mè sì senza core.


Cum'è à un banditu da forca
Tù m'ai messu lu taglione.
Di tutta la mo famiglia
Voli tù la distruzzione.
O Corsu, s'ella ti piace
Da mi una spiegazione.


M'ai chjappu à l'arma bianca
Tù per esse più sicuru,
Quandu improntu lu mio fiori
Quandu lu fruttu hè sicuru.
Ùn mi porti alcun rispettu
O Corsu, sì cusì duru!


Ne voli vede la fine
Tù ùn guardi la stagione
Cù l'arme sempre in campagna
A mazzola è u sigone
Da la matina à la sera
Batti senza cumpassione.


Subitu tagliatu à pezzi
È per mette mi in pappina
Chjami li to mulatteri
Per cunducemi à l'usina.
O Corsu, rifletti è pensa
Chèi faci la to ruvina!


À un suppliziu senza nome
O Corsu, m'ai cundannatu.
À passà sottu à le seghe
È coce cum'è un dannatu.
In botte chjirchjate in ferru
Sò subitu imprigiunatu.


Ùn sentu in tutte le borghe
Chè tintenne è tintennoni
Bistemmie di mulateri
Lu fiscu di li sigoni
È di mule, carri è treni
N'hè pienu strade è stradoni.


Hè una guerra dichjarata
Ùn hè micca guerra finta.
Ùn si pensa ad altre cose
Ùn si pensa chè à la tinta.
La mio povera famiglia
S'ella dura hè prestu spinta.


Ùn ti ne ricordi più
Corsu di li tempi andati?
Di Sampieru è Sambucucciu
Di tutti li to antenati.
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati?


Qual'hè chì li siccuria
Chì si dava tanta pena?
Qual'hè chì li mantenia
Ben purtanti, à panza piena?
Li mio frutti inzuccarati.
O Corsu, rifletti appena!


Ùn ti ne ricordi più
Una sera, à lu fucone
Tutta la to famigliola
Cantava lu lazarone.
Eramu un vennari sera
Di pane manc'un buccone.


Qual'hè chì ti succurrì
O Corsu, in quella sirata?
Chì mettiste la paghjola
È feste una pulindata
È cusì passaste alegra
U restu di la nuttata.


Un annu nun ci fù granu
È d'orzu manc'un granellu.
Fiore tandu ùn ne sbarcava
Tremavi da lu tardellu
Chì ti dava Mamma Piera.
È avale un sì più quellu?


Qual'hè chì ti rilevò
O Corsu in quella stagione?
Chì t'empiia di pisticcine
Ogni sabatu in curbone?
Eppo' avale ti sì messu
O Corsu, à fà lu briccone!


Guarda quante impasculate
Quanti colpi aghju paratu!
Da la fame quante volte
O Corsu, t'aghju salvatu!
Ed avà da gran nemicu
Versu mè sì dichjaratu.


Ti vindii li me frutti
È impattavi li to affari.
Vistii li to figlioli
Rigulavi li scarpari.
Ingrassavi lu purcellu
Tutti l'anni avii danari.


Cantava lu mulinaru
Chì avia pienu lu mulinu
U cavallu galuppava
Sottu à lu so carruzzinu
Chì per tutti lu mio fruttu
Era, o Corsu,un gran festinu.

Facii porte è purtelli
Sulaghji, casce è cascioni
Intempiavi la to casa
Tù cù travi è cantilloni
Grazia, o Corsu, eppur la sai
À li mio gran figliuloni.


Ancu sin'à la to cascia
Quandu parti à l'altru mondu
Ti furniscu è stà sicuru
O Corsu, ch'io non cunfondu.
Bastardu di Sambucucciu
Almenu rifletti à fondu!


Quandu la guerra hè finita
Chì serà di tè, mischinu?
Zappa puru lu to fornu
È chjodi lu to mulinu.
Parterai per lu mondu
Errente senza un quattrinu.



Ne ferai lu tenistaffa
È lustrerai le botte
Durmerai cum'è i cani.
Quandu vinerà la notte
Perchè vindetta dumanda
L'alberu di le ballotte.


Sempre cù li stracci à collu
Passerai piani è muntagne.
Camperai à erbiglie crude
Racolte nu le campagne
Perchè vindetta dumanda
L'alberu di le castagne.


La to cumpagna di strada
Sarà sempre Mamma Piera.
Per tuttu la truverai
Sempre ti serà sincera.
Ti ferà di la so scorta
Corsu, lu portabandera.


È famitu cum'è un braccu
Creperai dentru à un fossu.
I patroni di l'usine
Diceranu : "Terra addossu
Chì lu nostru affare hè fattu."
Pensa bè, rifletti, o Corsu.

Chì ti poi sempre rimette
Di tutti l'errori è sbagli.
Mandali à fà le sighere
À issa mansa di canagli.
Cusì abbanduneranu
L'usine cù li travagli.


È lu to caru Castagnu
Risterà duv'ellu hè natu
À lampatti lu so fruttu
Tantu dolce è inzuccaratu.
È cusì serai, o Corsu
Cum'è nanzu invidiatu.

Revenir en haut Aller en bas
SERRA

SERRA


Messages : 994
Date d'inscription : 25/02/2012

Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Empty
MessageSujet: Re: Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"   Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" EmptyMer 14 Jan - 21:28

à  ringraziàtti o  circiò per  tuttu  stu  travagliu di  ritrascrizzione Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" 170430316  ,  per  sta  sera mi cuntenteraghju di leghje quelle di u  matrimoniu .. (micca u  meo ,  quellu  di  Paoli Rolling Eyes  )
Revenir en haut Aller en bas
Contenu sponsorisé





Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Empty
MessageSujet: Re: Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"   Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu" Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
Paoli Anton Battista "Paoli di Tagliu"
Revenir en haut 
Page 1 sur 1
 Sujets similaires
-
» Racolta DC
» Peretti Anton Marcu "Pincu"
» Lucciardi (Ghjuvan Petru è Anton Bastianu)
» Filippini Anton Francescu
» Tristani Anton Filippu

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Quandu l'inchjostru sumena :: Antulugia-
Sauter vers: