ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  
Le Deal du moment :
TCL C74 Series 55C743 – TV 55” 4K QLED 144 ...
Voir le deal
499 €

 

 Adattazione

Aller en bas 
+9
Amministratore
di sfughjita
Addisperata
Ruclinonu Solechjari
Erbaghju
u ghjudice
Ghjuvan Filici
Rappallinu
Circione
13 participants
Aller à la page : 1, 2, 3, 4  Suivant
AuteurMessage
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 16:45

Citation :
Automne

Dans le brouillard s’en vont un paysan cagneux
Et son bœuf lentement dans le brouillard d’automne
Qui cache les hameaux pauvres et vergogneux

Et s’en allant là-bas le paysan chantonne
Une chanson d’amour et d’infidélité
Qui parle d’une bague et d’un cœur que l’on brise

Oh ! l’automne l’automne a fait mourir l’été
Dans le brouillard s’en vont deux silhouettes grises

Guillaume Apollinaire, Alcools.


Auturnu

Inde a nebbia vanu da l’auturnu ascosi
Un boie è un paisanu inde a nebbia pagna
Chì veste i pughjali miseri è vargugnosi

Canta u paisanu in la grisgia campagna
L’amore datu in guanu à un indegnu core
È l’anellu traditu da una infida manu

Ormai l’auturnu l’estate hà fattu more
Inde a nebbia pagna duie ombre si ne vanu


Dernière édition par Circione le Jeu 1 Mar - 16:49, édité 1 fois
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 16:48

Citation :

Adattazione  Books?id=En8_AAAAcAAJ&hl=fr&hl=fr&pg=PA29&img=1&zoom=3&sig=ACfU3U0tdsEgN6-p0vpyXOHKC2h0L_zunQ&ci=25%2C23%2C933%2C1288&edge=0


Tantost, saisi de quelque horreur
D’estre seul parmy les tenebres,
Abusé d’une vaine erreur,
Je me feins mille objets funebres ;
Mon esprit en est suspendu,
Mon cœur en demeure esperdu,
Le sein me bat, le poil me dresse,
Mon sang glacé n’a point de bien,
Et dans la frayeur qui m’oppresse
Je croy voir tout, pour ne voir rien.

Tantost delivré du tourment
De ces illusions nocturnes,
Je considere au Firmament
L’aspect des flambeaux taciturnes ;
Et voyant qu’en ces dous desers
Les orgueilleux Tyrans des Airs
Ont appaisé leur insolence
J’escoute à demy transporté
Le bruit des ailes du Silence
Qui vole dans l’obscurité.

Saint-Amant, Le contemplateur.


L’ale di u silenziu

Ora intrasanditu
Da u velu affannosu
Chì u ghjornu hà traditu
È l’orizonte hà chjosu,
Mi sentu solu è persu
In preda à l’universu.
È l’anima in turmentu,
Strughju da a paura.
A notte m’hè spaventu
È u bughju sciagura.

Ora di u cilente
A luce m’assirena ;
Mi s’appacia a mente
U mio spirdu s’affrena.
Svanisce u mio timore.
Si tace ogni rimore.
Mentre ogni chimera
Mi dà u so licenziu,
Sentu in l’aria ligera
L’ale di u silenziu.


Dernière édition par Circione le Mer 14 Nov - 20:33, édité 1 fois
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 17:13

Citation :


Pace non trovo e non ho da far guerra
e temo, e spero; e ardo e sono un ghiaccio;
e volo sopra 'l cielo, e giaccio in terra;
e nulla stringo, e tutto il mondo abbraccio.

Tal m'ha in pregion, che non m'apre nè sera,
nè per suo mi riten nè scioglie il laccio;
e non m'ancide Amore, e non mi sferra,
nè mi vuol vivo, nè mi trae d'impaccio.

Veggio senz'occhi, e non ho lingua, e grido;
e bramo di perire, e chieggio aita;
e ho in odio me stesso, e amo altrui.

Pascomi di dolor, piangendo rido;
egualmente mi spiace morte e vita:
in questo stato son, donna, per voi.

Francesco Petrarca
CANZONIERE CXXXIV

Questa quì hè appena più libara:

Timore


Ùn vogliu guerra eppuru ùn trovu pace.
U mio timore adombra ogni spiranza.
L’anima meia vole fà partanza
Ma nu a so prigione sempre ghjace.

È bramu tuttu è più nulla mi piace,
Abbracciu troppu è ùn stringu abbastanza.
M’arrembu à u ghjornu è a notte s’avanza
Ingutuppendu e stonde più fugace.

L’estru cuncede è a ragiò s’impone,
L’amore nasce eppo si lascia more,
U core lega è a sorte discioglie.

L’umanu chere u supranu dispone.
Senza riparu si ne vanu l’ore,
Sò chì a vita dà u tempu toglie.


Revenir en haut Aller en bas
Rappallinu

Rappallinu


Messages : 437
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 17:26

Les feuilles mortes

Oh! je voudrais tant que tu te souviennes
Des jours heureux où nous étions amis
En ce temps-là la vie était plus belle,
Et le soleil plus brûlant qu'aujourd'hui
Les feuilles mortes se ramassent à la pelle
Tu vois, je n'ai pas oublié...
Les feuilles mortes se ramassent à la pelle,
Les souvenirs et les regrets aussi
Et le vent du nord les emporte
Dans la nuit froide de l'oubli.
Tu vois, je n'ai pas oublié
La chanson que tu me chantais.

C'est une chanson qui nous ressemble
Toi, tu m'aimais et je t'aimais
Et nous vivions tous deux ensemble
Toi qui m'aimais, moi qui t'aimais
Mais la vie sépare ceux qui s'aiment
Tout doucement, sans faire de bruit
Et la mer efface sur le sable
Les pas des amants désunis.

Les feuilles mortes se ramassent à la pelle,
Les souvenirs et les regrets aussi
Mais mon amour silencieux et fidèle
Sourit toujours et remercie la vie
Je t'aimais tant, tu étais si jolie,
Comment veux-tu que je t'oublie?
En ce temps-là, la vie était plus belle
Et le soleil plus brûlant qu'aujourd'hui
Tu étais ma plus douce amie
Mais je n'ai que faire des regrets
Et la chanson que tu chantais
Toujours, toujours je l'entendrai!

C'est une chanson qui nous ressemble
Toi, tu m'aimais et je t'aimais
Et nous vivions tous deux ensemble
Toi qui m'aimais, moi qui t'aimais
Mais la vie sépare ceux qui s'aiment
Tout doucement, sans faire de bruit
Et la mer efface sur le sable
Les pas des amants désunis.

Jacques Prévert





Cuscogliulelle

O quantu bramu chè tù t’arricordi
Di ‘ss’albe nate da l’amicizia
À quelli tempi l’ore andavanu belle
Ore di mele è di sole à divizia
Centu mila sò e cuscogliulelle
Sai, ùn mi ne sò scurdatu
Centu mila sò e cuscogliulelle
È vanu appese à li ricordi
Purtati da a zilifrina
Duv’ella more a statina
Perchè chì mi ne scurdaria
Di ‘sse rime chè tù dicia

Hè u cantu di a sumiglia
Eiu è tù d’amore spartu
Eramu dui à piglia, piglia
Eiu è tù d’amore spartu
Ma l’amore torna fulena
À passi ciatti, senza fracassu
E l’onda arruba à a rena
A vistica di u to passu

Centu mila sò e cuscogliulelle
È vanu appese à i ricordi
Ma u mi’ amore ùn vole dà si à elle
È ride sempre di i nostri accordi
Eri per mè dolce è pò cusì bella
E t’aghju in core tal’un’eterna stella
À quelli tempi a vita era gradita
In celu u sole sapia e calmane
È tu ne era a mio dea
Ma chì primura ‘ss’ore vane
Chì ribomba in l’alma meia
A to canzona à l’infinita

Hè u cantu di a sumiglia
Eiu è tù d’amore spartu
Eramu dui à piglia, piglia
Eiu è tù d’amore spartu
Ma l’amore torna fulena
À passi ciatti, senza fracassu
E l’onda arruba à a rena
A vistica di u to passu


Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 19:43

Adattazione  Blok10

Alexandre Blok

Un homme malade se traînait sur la berge
Une file de charriots rampait à ses côtés

Les Tziganes roulaient vers la ville fumante ;
Des belles filles et des gars éméchés.

Et les blagues et les cris fusaient des chariots.
Et l’homme clopinait avec son baluchon.

Il suppliait de l’emmener jusqu’au village.
Une petite Tzigane lui a tendu sa main brune.

Il a couru vers elle clopinant tant et plus,
Et jeté dans le chariot son lourd baluchon.

Mais l’écume à la bouche, son cœur a lâché.
La Tzigane a hissé un mort dans son chariot.

La Tzigane a assis le mort à ses côtés,
Et il se balançait et tombait en avant.

Chantant la liberté, elle allait au village
Pour rendre à la femme son époux trépassé.

28 décembre 1903




Senza titulu

Un omu lacciaratu strascina i so passi.
Nant’à sponda à vicinu sculisciani i carra

Di i Zìngari chì vani à u borgu fumicosu ;
Sò belli ghjuvanetti è sgaiuffi briachi.

I brioni è i scherzi schizzani da i carra.
È l’omu bambiighja cù u fangottu à coddu.

Supplica malamenti d’andà sin’à u borgu.
Una zingariuchja porghji una mani bruna.

Hà cursu sin’ad idda sempri più bambiendu,
È lampatu in u carru u so fangottu grevu.

Ma a sciuma à u labbru, u so cori hà lintatu.
A Zìngara hà tiratu un mortu annant’u carru.

A Zìngara l’hà postu, mortu à u so fiancu,
È iddu chì z’azzica caschendu à davanti…

Cantendu a libartà, si ni và à u borgu
Pà renda à quidda sposa u tintu trapassatu.




Dernière édition par Muzzucanu le Jeu 1 Mar - 19:54, édité 1 fois
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 19:50

Adattazione  Georg-10

De profundis (Georg Trakl)

Il y a un champ d’éteules dans lequel tombe une pluie noire.
Il y a un arbre brun qui est là, solitaire.
Il y a un vent frouant qui cerne des huttes vides –
Comme ce soir est triste.

Passant près du hameau
La douce orpheline glane encore de rares épis.
Ses yeux ronds et dorés paissent dans le crépuscule
Et son cœur est avide de l’époux céleste.

Au retour
Les bergers trouvèrent le corps suave
Pourri dans le buisson d’épines.

Je suis une ombre loin d’obscurs villages.
A la source du bois j’ai bu
Le silence de Dieu.

Sur mon front vient du métal froid.
Des araignées cherchent mon cœur.
Il y a une lumière qui s’éteint dans ma bouche.

De nuit je me trouvai sur une lande,
Roidi d’ordures et de poussière d’étoiles.
Dans les taillis des noisetiers
Bruirent à nouveau des anges de cristal.



Ci sò campi di padda induva fala un piovu neru
Ci hè un àrburi scuru chì solu hè fermu quì.
Ci hè l’ùghjulu ‘llu ventu à inturnià caseddi bioti –
Quantu trista hè a sera.

Passendu à rembu à u pasciali
A dulci ulfanedda coddi torra i spighi rari.
I so ochji tònduli d’oru pascini sempri à l’abbrucatu
È u so cori hè ingurdu da u cilestu sposu.

À u ritornu
I pastori truvoni u corpu ghjintili
Merzu in u bussu è l’orticapra.

Socu un’ umbra luntanu da paesi bughji,
À a surghjenti di a furesta aghju bitu
U silenziu di Diu.

In fronti mi veni friscu acciaghju.
À circataghjà mi sò ragni in u cori.
Ci hè una luci chì mi si spinghji in bucca.

Di notti mi truvai nant’una pianizzola,
Trattu di muddizzu è di pùlvara di stiddi.
In u buttissu ‘du sò i nìzzuli
Dinò nichjoni ànghjuli di cristallu.


Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 20:04

Adattazione  Yeats_10

Sailing to Byzantium

That is no country for old men. The young
In one another's arms, birds in the trees
- Those dying generations - at their song,
The salmon-falls, the mackerel-crowded seas,
Fish, flesh, or fowl, commend all summer long
Whatever is begotten, born, and dies.
Caught in that sensual music all neglect
Monuments of unageing intellect.

An aged man is but a paltry thing,
A tattered coat upon a stick, unless
Soul clap its hands and sing, and louder sing
For every tatter in its mortal dress,
Nor is there singing school but studying
Monuments of its own magnificence;
And therefore I have sailed the seas and come
To the holy city of Byzantium.

O sages standing in God's holy fire
As in the gold mosaic of a wall,
Come from the holy fire, perne in a gyre,
And be the singing-masters of my soul.
Consume my heart away; sick with desire
And fastened to a dying animal
It knows not what it is; and gather me
Into the artifice of eternity.

Once out of nature I shall never take
My bodily form from any natural thing,
But such a form as Grecian goldsmiths make
Of hammered gold and gold enamelling
To keep a drowsy Emperor awake;
Or set upon a golden bough to sing
To lords and ladies of Byzantium
Of what is past, or passing, or to come.

William Butler Yeats (1928)


Vela versu Bisanza

Ùn hè paesu pà i vichjareddi. I ghjovani
In coppii inghjirulati, l’aceddi in i castagni
─ O morti generazioni ─, cantendu i so canzoni,
Salmoni in i matrali, maccareddi di l’ondi,
Pesciu, bestia, o aceddu, mentri l’istati longu
Tuttu ciò chì ribotta, chì nasci è po mori.
Prighjuneri di ‘ssa musica sinsuali, tutti
Sminticani i munimenta di u spiritu eternu.

Un vichjareddu n’hè una curcia cosa,
I stracci à coddu è un bastonu, fora sì
L’ànima sciaccamanighja ed alza un cantu
Par ugni stracciu di u so tintu manteddu ;
Or ùn esisti scoli di cantu ch’ùn istudiessi
I munimenta di a propia magnificenza ;
Ed hè par quissa ch’aghju navigatu par vena
In quissa santa cità di Bisanza.

O savii ritti in u sacru focu di Diu,
Com’è in l’oru di a musaica d’un muru,
Lacheti u focu sacru, vudditi in a spirali,
È sighiti i maestri à cantà di u me estru ;
Brusgeti u me cori culà ; fertu di disideriu
È incatinatu à st’animalettu à l’agunia
Ch’ùn sà più ciò ch’iddu hè ; chì a me anima intera
Ghjacia in l’artifiziu di l’eternità.

Scacciatu infini da a natura, più mai
I formi di u me corpu rivinarani à a natura,
Ma piddaraghju formi chì i fundori grechi
Assestani d’oru martiddatu o di smaltu
Par tenalu svighjatu l’Imperatori stancu ;
O ch’iddi ponini nantu u ramu d’oru par cantà
À i sgiò è i donni di Bisanza
Tuttu ciò ch’hè passatu, chì passa, o accadarà.


Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 20:18

Adattazione  Fabriz10

Il suonatore Jones

In un vortice di polvere
gli altri vedevan siccità,
a me ricordava
la gonna di Jenny
in un ballo di tanti anni fa.

Sentivo la mia terra
vibrare di suoni, era il mio cuore
e allora perché coltivarla ancora,
come pensarla migliore.

Libertà l'ho vista dormire
nei campi coltivati
a cielo e denaro,
a cielo ed amore,
protetta da un filo spinato.

Libertà l'ho vista svegliarsi
ogni volta che ho suonato
per un fruscio di ragazze
a un ballo,
per un compagno ubriaco.

E poi se la gente sa,
e la gente lo sa che sai suonare,
suonare ti tocca
per tutta la vita
e ti piace lasciarti ascoltare.

Finii con i campi alle ortiche
finii con un flauto spezzato
e un ridere rauco
ricordi tanti
e nemmeno un rimpianto.

Fabrizio de André



Jones u musicanti

In un fuddettu di pùlvara
L’altri vidiani stateria,
À mè ricurdaia
A codda di Jenny
In un baddu di tanti anni fà.

Sintiu a me tarra
Batta centu soni, era u me cori
È allora parchì cultivalla torra
Comu pinsalla migliori.

Libartà aghju vistu chì dormi
In i chjosa cultivati
À celi è danari,
À celi ed amori,
Prutetta da un filu dintatu.

Libartà aghju vistu svighjassi
Ugni volta ch’e sunaiu
Pà un burbuddu di fèmina
À un baddu
Pà un cumpagnu briacu.

È po’ sì la ghjenti sani
È la ghjenti sani chì tù sa’ sunà,
Di sunà ti tocca
Pà tutta a vita
È ti piaci à lasciatti ascultà.

Finisti cù i chjosa à i lamaghji
Finisti cù una pìfana truncata
È una risa arghita
È ricordi tanti
È mancu un solu rimorsu.


Revenir en haut Aller en bas
Rappallinu

Rappallinu


Messages : 437
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 20:43

Hotel California

On a dark desert highway, cool wind in my hair
Warm smell of colitas, rising up through the air
Up ahead in the distance, I saw a shimmering light
My head grew heavy and my sight grew dim
I had to stop for the night
There she stood in the doorway;
I heard the mission bell
And I was thinking to myself,
This could be heaven or this could be hell
Then she lit up a candle and she showed me the way
There were voices down the corridor,
I thought I heard them say...

Welcome to the hotel california
Such a lovely place
Such a lovely face
Plenty of room at the hotel california
Any time of year, you can find it here

Her mind is tiffany-twisted, she got the mercedes bends
She got a lot of pretty, pretty boys, that she calls friends
How they dance in the courtyard, sweet summer sweat.
Some dance to remember, some dance to forget

So I called up the captain,
please bring me my wine
He said, we havent had that spirit here since nineteen sixty nine
And still those voices are calling from far away,
Wake you up in the middle of the night
Just to hear them say...

Welcome to the hotel california
Such a lovely place
Such a lovely face
They livin it up at the hotel california
What a nice surprise, bring your alibis

Mirrors on the ceiling,
The pink champagne on ice
And she said we are all just prisoners here, of our own device
And in the masters chambers,
They gathered for the feast
The stab it with their steely knives,
But they just cant kill the beast

Last thing I remember, I was
Running for the door
I had to find the passage back
To the place I was before
Relax, said the night man,
We are programmed to receive.
You can checkout any time you like,
But you can never leave!

Don Felder, Don Henley, Glenn Frey



A bella sulana
Una strada diserta, u ventu chì và
Viaghjava à l’incerta frà i fiori à sbuccià
Vide in u luntanu,una luce trimà
L’ombra di Ciprianu mi ci fece cansà
Ella, stava custì, cum’è fissa à l’eternu
Eiu ùn sapia dì : paradisu o infernu ?
Mi pigliò per a manu è m’insignò a via
Cum’in un sognu stranu una voce dicia

Veni à scopre a bella sulana
O chì bellu mondu
Chì visu giocondu
Veni è stà ti à a bella sulana
Ùn sai perchè
Ma a to piazza ci hè

Era à pinsate torte, bella cum’un albore
È avia una corte d’omi scemi d’amore
Ne ballavanu tutti, certi per sminticà
D’altri in brama di frutti d’un estate à invintà
Cherse à u capitanu un entica di vinu
Ma l’aspittai in vanu u liquore divinu
È sempre quelle voce à chjamà mi quallà
Sempre per purtà in croce l’ore di u sunnià

Veni à scopre a bella sulana
O chì bellu mondu
Chì visu giocondu
Tanti sò à a bella sulana
À gode a vita
Serena è gradita

Sò i muri allattati à culori di rè
È simu imprigiunati da u nostru piacè
menanu e cultelle arrutate è tagliive
Ma ‘sse bestie crudelle fermanu sempre vive
È mi vene à mente c’o circava à scappà
C’à mezu à a mio ghjente vulia riturnà
Disse u varghjianu simu quì per accoglie
Poi andà luntanu ma a leia ùn si sciogle

Veni à scopre a bella sulana
Ci hè una funtana
D’acqua fresca è sana
Veni è stà ti à a bella sulana
Beie à ‘ssa funtana
Ma per a vita sana…
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 20:45

Yeah ! evviva
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 21:29

Bravi o zitè... salutu2

o Ghjuvan Filì a ci poi mette quella adattazione di du u cantu di u disideriu ardente d'Ibn' Arabî? salutu
Revenir en haut Aller en bas
u ghjudice

u ghjudice


Messages : 200
Date d'inscription : 26/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 22:22

Ghjè u toppu cum'elli dicenu i giovani.
Revenir en haut Aller en bas
Ghjuvan Filici

Ghjuvan Filici


Messages : 194
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 22:41

Circione a écrit:
Bravi o zitè... salutu2

o Ghjuvan Filì a ci poi mette quella adattazione di du u cantu di u disideriu ardente d'Ibn' Arabî? salutu

L'aghju ritrova, iè... Ibn Arabì era un pueta di u Medievu, è puri ci hè una mudernità, quì...

Adattazione  Mira210

Je sacrifie mon âme aux belles arabes distantes !
Comme elles se jouent de moi qui embrasse leurs demeures !
Si tu t'égares derrière elles,
L'effluve qu'elles exhalent t'indique le chemin.
Et si la nuit sans lune descend sur moi,
En évoquant leur souvenir, je chemine dans l'éclat de la lune.
Et si nuitamment je poursuis leurs montures,
La nuit devient pareille au soleil du matin.
J'en courtisai une
A la beauté suprême.
Se dévoile-t-elle, ce qu'elle montre est lumière
Comme un soleil sans mélange.
Soleil son visage, nuit sa chevelure,
Merveille d'image du soleil et de la nuit réunis !
Nous sommes dans la nuit en pleine lumière du jour,
Et nous sommes à midi dans une nuit de cheveux !


Sacrifichighju l'ànima

Sacrifichighju l'ànima à i belli àrabi distanti !
Quantu ridini di mè chì basgiu i so dimori !
Sì tù ti perdi daretu ad iddi,
I vampati 'ddi muscani t'indettani a strada.
È sì a notti senza luna fala annant'à mè,
Ramintendu a so mimoria, m'incamingu in u chjarori di a luna.
È sì di notti parseguu i so cavalcaturi,
A notti veni stessa à u soli matinaghju.
Ni curtizaiu una
Di billezza suprana.
Si svela ? ciò ch'idda moscia hè luci
Com'è un soli senza bulighju.
Soli u so visu, notti a so capiddera,
Maravidda d'imàghjina di soli è di notti arriuniti !
Semu di notti in pienu chjarori di u ghjornu,
È semu à meziornu in una notti di capiddi !

Adattazioni d’un puema di u pueta Ibn Arabì

Revenir en haut Aller en bas
Rappallinu

Rappallinu


Messages : 437
Date d'inscription : 25/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 1 Mar - 22:58

La fontaine de sang

Il me semble parfois que mon sang coule à flots,
Ainsi qu'une fontaine aux rythmiques sanglots.
Je l'entends bien qui coule avec un long murmure,
Mais je me tâte en vain pour trouver la blessure.

A travers la cité, comme dans un champ clos,
Il s'en va, transformant les pavés en îlots,
Désaltérant la soif de chaque créature,
Et partout colorant en rouge la nature.

J'ai demandé souvent à des vins captieux
D'endormir pour un jour la terreur qui me mine ;
Le vin rend l'oeil plus clair et l'oreille plus fine !

J'ai cherché dans l'amour un sommeil oublieux ;
Mais l'amour n'est pour moi qu'un matelas d'aiguilles
Fait pour donner à boire à ces cruelles filles !

Charles Baudelaire






A FUNTANA DI SANGUE

Mi pare qualchì volta chì u mio sangue và
Cum’è d’una funtana, sorge à pienghjulà
A sentu a so corsa, u so longu sussuru
Ma in vanu, à pasponi cercu a mucatura

È corre e cità, è corre a campia
Fendu chì ogni petra un’isulella sia
È caccendu a sete à ogni cosa mossa
À a natura dà un’allattata rossa

À spessu aghju circatu in u vinu bugiardu
A manera di fà dorme u mio terrore
Briachina sà tuttu, sente ogni rimore

Aghju offertu à l’amore, u mio sonnu fingardu
Ma di l’amore ùn aghju tastatu cà e spine
E spine di ‘sse donne, maestre Messaline



Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyVen 2 Mar - 0:37

Adattazione  02-05

Citation :
La Chauve-souris et les deux Belettes
Livre II - Fable 5

Une chauve-souris donna tête baissée
Dans un nid de belettes ; et sitôt qu'elle y fut,
L'autre, envers les souris de longtemps courroucée,
Pour la dévorer accourut.
«Quoi ! vous osez, dit-elle, à mes yeux vous produire,
Après que votre race a tâché de me nuire!
N'êtes-vous pas souris ? Parlez sans fiction.
Oui, vous l'êtes, ou bien je ne suis pas belette.
- Pardonnez-moi, dit la pauvrette,
Ce n'est pas ma profession.
Moi souris ! Des méchants vous ont dit ces nouvelles.
Grâce à l'auteur de l'univers,
Je suis oiseau : voyez mes ailes.
Vive la gent qui fend les airs ! »
Sa raison plut, et sembla bonne.
Elle fait si bien qu'on lui donne
Liberté de se retirer.
Deux jours après, notre étourdie
Aveuglément se va fourrer
Chez une autre belette, aux oiseaux ennemie.
La voilà derechef en danger de sa vie.
La dame du logis, avec son long museau
S'en allait la croquer en qualité d'oiseau,
Quand elle protesta qu'on lui faisait outrage :
« Moi, pour telle passer ! Vous n'y regardez pas.
Qui fait l'oiseau? C'est le plumage.
Je suis souris : vivent les rats!
Jupiter confonde les chats ! »
Par cette adroite repartie
Elle sauva deux fois sa vie.

Plusieurs se sont trouvés qui, d'écharpe changeants ,
Aux dangers, ainsi qu'elle, ont souvent fait la figue .
Le sage dit, selon les gens,
«Vive le Roi ! vive la Ligue ! »


U saccu minutu è e duie bellule

Cumpar saccu minutu nè topu nè acellu
Battizatu dinù da certi pipistrellu
Pinellu, cincipellu, o pur cinciminellu
O dinù topalupu, scafuratu o scuciozzu
È in certi paesi cucarraru o cucozzu
O disaminachjolu o pur topu marinu
In Tallone po quessa a m’hà detta Carlinu
Ùn hè micca cusì, hè l’acellu tupinu
È sicondu i detti di l’amicu Anghjulellu
Pè i Bustanichesi hè u stacciu pinellu.
L’amicu a vidite hà più d’una casata :
Ci hè u rattapiluccu è a rattapinnata
Eppo ci n’hè dinù : ci hè u razzucuddutu
Po u saccu pinnutu, u setulu pinnutu
È infine, u nome forse più cunnisciutu
Chì tutt’ognunu sà : hè u topu pinnutu.
Bastarà per sta lista d’accurtalla prupongu
Osinnò stu racontu saria troppu longu…
Ùn sò po spizialistu di regnu animale
Ma vogliu fà onore à u ben di Natale
È rende più sapiente u mio alessandrinu,
Bisogna dunque à dà u so nome latinu :
Hè u pipistrellus sicondu u dizziunariu,
Mammiferu vulante, fattu strasurdinariu.

Cumpar saccu minutu, dicia dunque anzora
Quandu ghjunse a notte messe u nasu fora
Soca u so “radar” ùn viaghjava micca
Eccu chì ind’una tana di bellula si ficca…
Era zia billulaccia nasuta è codinera
À a sterpa tupina li facia a guerra.
Videndulu affaccà si lecca digià l’ugne…
- Hè ora di fà cena… eccu un topu chì ghjugne !
- Eiu ùn sò micca topu ! Disse sparghjendu l’ale
Induve u vidite po un tale animale ?
- Ùn site micca topu ? quessa ùn hè mancu male !
Scusatemi o cumpà, ùn vi vulia affende...
Eiu magnu i topi ùn aghju altre faccende
Ma chì vulete fà, sò famita è scriata,
Avà sò vichjarella è a vista hè calata…
Ùn hè micca stunante ch’e mi fussi sbagliata.
-Ùn v’inchiitate o zì, site tutta scusata.
U nostru amicu fece a so lincinziata
Ghjuntu à bocca di tana li disse : Alè à prestu !
È si cacciò à fughje senza aspittà u restu…

’Ci chì zia billulaccia avia una cugina
Topi ùn li ne piacia chì era bocchifina :
U pranzu prilibatu era carne acillina,
Acelli ne magnava quantu ch’ellu ci ne era,
Li suchjava u sangue si pò dì à biera,
Tandu ùn si ne parlava di a grippa aviera.

Eccu chì un bellu ghjornu versu e mezanotte
(Dunque à st’ora quì era piuttostu notte)
Cumpar saccu minutu era in brama di sorte ;
U nostru cumpagnone fora mette u nasu…
Soca ùn si n’hè arvistu, soca ùn ci hà fattu casu
Ma tandu u « radar » u s’hà lasciatu in casa…
Parte quellu missile luntanu di a so basa,
Si face un « vol plané » è subitu si scrasa….
Vi lasciu induvinà induv’ellu capeta…
- Ma qual’hè chì à st’ora vene è mi disceta ?
Disse a bellula azezza in camisgia di seta
Soca ùn lu cunniscite voi u Calateu ?
Mì mì mì, un acellu ! a t’aghju da dà eiu…
Mustela nivalis s’avia da lampà…
Cumpar saccu minutu li disse : - O cummà !
Un acellu ? ancu què avà ci vole ch’e senti ?
Bardate e mio arechje, bardate i mio denti !
Soca vidite male, accindite u lume
Un acellu ? mirà : induve sò e mio piume ?
Bardatemi stu nasu, vi pare un bizzicone ?
Disse maliziosu u nostru cumpagnone.
- Scusate ! site topu, oimè chì mi sbagliu !
Tinè ! (denduli in manu un pezzu di furmagliu)
Per fammi pardunà... sò stata linguibrutta…
S’è vo vulete stà, vi facciu a pastasciutta.
-Iè ! contaci puru staraghju quì à veghja…
Pensa u nostru amicu è si licinzieghja
Eppo piglia u corre chì a s’hà corsa brutta.

Muralità :
Ùn sò saccu minutu cum’è u nostru amicu,
E bellule famite dunque ùn temu un ficu,
S’aghju qualcosa à dì sempre in faccia a dicu,
È ùn cambiu discorsu di punta à u nimicu.
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyVen 2 Mar - 0:43

S'è vo ne vulete sapè di più annant'à i sacchi minuti, si passa custì:



https://isula.forumactif.com/t50-pulinumia#224
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyVen 2 Mar - 17:38

Adattazione  00111

Adattazione  00210

Adattazione  00310




U stantu


Sta mane tempu à ghjornu s’hè pisatu
Per move in Larca Agnulumaria…
“ Perde u dirittu di l’acqua mai ch’ella sia ! ”
Cù u so cane Turcu si n’hè andatu.
Hè cuntrariatu chì a so moglia Cecca
Contr’à e calurie s’hè messa in guerra…
Pensa à a discussione d’arisera
Quandu quella li disse secca secca :
“ Ormai ùn ti facciu più tiani,
Hè ora di magnà zenza cundime…
À partesi da oghje u regime
Faremu cum’è tutti i cristiani !
M’hà dettu a mio amica parigina
Ch’ellu facia male u prisuttu,
Pumate, fasgiulini è qualchì fruttu
Eccu sò chì si magna d’istatina ! ”
“ O Cecca, saccu biotu ùn pò stà rittu !
Cumu voli ch’e fia à zappà l’ortu?
Voli ch’e ghjunghi in casa stancu mortu? ”
“ Basta o ’Gnulumarì! è statti zittu ! ”
“ Ch’ella sgia stinta a sterpa di Brachinu ! ”
Dice Agnulumaria pigliendu à Larca
“ Tutti l’anni di lugliu da ch’ella sbarca
Ci vole à campà à l’usu pariginu…
Soca li pare una vita mischina
Quella ch’avemu noi “ i paisani ”
Chì cunnoscenu l’usi più suprani :
E bocce, u regime è a pissina…
I Parigini anu propiu l’asgiu
È passanu l’estate à pissinà
Ma s’è vo li parlate di smachjà
Tandu sì chì li scappa u curagiu !
Di tondu à e so case paisane
I lamaghjoni, ùn li taglianu più
Hè megliu à stà stracquati à corpu insù
È à piglià u sole l’ore sane !
Un ghjornu s’elli voltanu i vechji
È vede u paese à l’abbandonu
Ùn crelgu ch’elli accordinu pardonu
À sti Pariginacci troppu techji !
Aiò per Diu santu! bisogna à move !
Osinnò l’acqua a si piglianu elli !
Mi tocca à sbuttà a cistarna à Lorelli
Per ch’ella corghi l’acqua per isse chjove,
Dopu, ci vole ch’e annacqui u mio giardinu
È ch’e cacci unepoche di cipolle.
À rombu di zappà sott’à u sole
Cridite puru chì vi frighje u spinu !
Ci vole à palà u fasgiolu francese
È dui pomi novi ci vole ch’e cacci,
Pumate cor di boie ci vole ch’e allacci
È Cecca chì a si sciala in paese !
U mio sumere à Cotu aghju impristatu,
Oghje sacchi di pomi n’aghju un paghju,
Mirà ! sò carcu cum’è un zimpinaghju,
Aghju da ghjugne in paese stirinatu !
È Cecca ùn fala mancu à aiutammi !
Sarà in casa in traccia di scucinà…
(Invece à st’ora deve pissinà!)
Ùn vale mancu a pena ch’e a chjami…”
Infine, à ondeci ore ghjugne in piazza
Crosciu da u sudore è mullizzosu.
“ Avà mi ci vole appena di riposu… ”
È di i dui sacchi si sbarrazza.
Passa in cucina è mancu po s’arvede
Chì pignatte à u focu nun ci n’hè.
Chjama : “ Cecca, o Cecca induve sè ? ”
“ Fora ! ” risponde quella è tandu a vede :
Puta i rusulaghji è i sgiragnomi !
Un’antra idea di a so vicina
Chì l’hà datu u chì fà pè l’istatina…
“ Barda què, sò più belli cà i pomi ! ”
À ellu li si pare di scimisce :
Hè in faccia ad ella impalaficcatu
È si stà un bellu pocu abbambanatu…
Tandu riflette appena… è po capisce…
Quessi i fiori i s’avia scurdati :
Sicondu i cunsigli di i Brachini
A so moglia, à “ Fiori è Arburini ”
Di nuvembre l’avia cumandati.
“ Veni quì ! fà ch’e vechi ste pumate…
Uh mamma, cusì chjuche ch’elle sò !
Ne ci vole assai per fà un chilò !
Ùn pare mancu ch’è tù l’appii annacquate…”
Dice Cecca ch’ùn s’hè micca calmata.
“ Ci vole ch’e passi ind’è i Brachini :
Ci anu compru iaurti è fasgiulini…
In tantu tù mi farè a insalata ! ”
“ Avà sì chì Cecca hè scimignulita ! ”
Pensa Agnulumaria chì s’arrabbia
Tale un lione chì l’anu messu in cabbia…
À i fiori hà da dalli una pulita :
Cummencia à sradicalli à unu à unu…
“ Uh ! pizzicheghja tutta sta rimigna ! ”
Passa à piglià e trisore di vigna
È cusì ùn si ficca mancu un prunu…
Ghjugne Cecca incù madama Picot
(A vicina, a nora di Brachinu)
Ellu si stà pusatu à tavulinu
È dice : “ Casca bè, apri u frigò,
Ci hè u to piattu, hè bellu cupputu
Ci n’hè ancu per duie, spartarete…
Eiu aghju cuminciatu, mi scusarete…”
È tandu eccu a suspresa ch’elle anu avutu :
Sò state traminduie sturdulite
È Cecca s’hè intesa vene menu
Videndu inde u frigò un piattu pienu…
À sgiragnomi è rosule sfiurite !
“ Eiu cù a insalata mi sò campatu
Ti parianu chjuche e pumate ?
Purtantu eranu dolce è inzuccarate !
Avà magnati què ! l’ai stantatu ! ”

Revenir en haut Aller en bas
Erbaghju

Erbaghju


Messages : 482
Date d'inscription : 29/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyDim 4 Mar - 16:17



Ùn iscrive. Sò tristu è mi ne vogliu andà.
Senza tè e statine, e notte ùn sò corte.
Aghju strintu e mani ch'ùn ti ponu tuccà,
pichjendu u me core per invità a morte.

Ùn iscrive. Amparemu à more da per noi.
Dumanda puru à Diu, à tè, u me amore!
È risente un affettu ind'è i to annoii
mi pare un paradisu privu di u Signore.

Ùn iscrive. Cù paura, temu u to ramentu
chì hà tinutu a voce chì mi chjama à spessu.
Una scrittura cara hè un ritrattu quentu
per quellu ch'ùn pò beie teni l'ochju appumessu.

Ùn iscrive ste parolle cusì dolce è amare
di quandu a to voce carezzi u me core,
vecu in u to surrisu e nostre ultime fiare
cum'è un ardente basgiu ch'hà persu u so culore.

Ùn iscrive. Amparemu à more da per noi.
Dumanda puru à Diu, à tè, u me amore!
È risente un affettu ind'è i to annoii
mi pare un paradisu privu di u Signore.

Ùn iscrive...


D'appressu à l'òpara di Marceline Desbordes
Revenir en haut Aller en bas
http://erbaghju.unblog.fr/
Ruclinonu Solechjari

Ruclinonu Solechjari


Messages : 518
Date d'inscription : 27/02/2012
Localisation : Casinca

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyJeu 5 Avr - 7:44

Girà a mio baretta


Eiu sò un cummunistu
O ancu un sucialistu
Sò per u capitalismu
Spessu u liberalismu
Sò ancu naziunalistu
Eiu sò oppurtunistu.

Ne vecu chì cuntestanu
Mughjendu, chì prutestanu
Per mè nisun assimbretta
Rigiru a mio baretta.


Ùn temu i sfruttatori
Ne mancu l’agitadori
Solu feghju l’elettori
Per truvà i mio favori
Caldi sò i mio ardori
Per prufittà di l’onori.

Ne vecu chì cuntestanu
Mughjendu, chì prutestanu
Per mè nisun assimbretta
Rigiru a mio baretta.


Sò d’ogni risuluzione
È di tutte e nazione
Sò d’ogni camandula
A mio pinsata s’ondula
U rè di i cunvertiti
Sempre quì, mai finitu.

Ne vecu chì cuntestanu
Mughjendu, chì prutestanu
Per mè nisun assimbretta
Rigiru a mio baretta.


Sò per a revoluzione
Ancu per l’instituzione
Per e manifestazione
O a cullaburazione
Alzu tutte e bandere
Linde diritte è fiere.

Eiu, mai ùn cuntestu
Ne ùn mughju, ne prutestu
Per mè nisun assimbretta
Rigiru a mio baretta.


L’aghju tantu rigirata
Chì oghje hè trapassata
Ma sempre fermu listessu
À u prò sò sottumessu
U prossimu scambiamentu.






Adattata di L’opportuniste di Jacques Dutronc, pensu chì parechji puliticanti corsi ricunosceranu… qualchissia d’altru.
Revenir en haut Aller en bas
http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyVen 4 Mai - 17:57

Citation :
Il fera longtemps clair ce soir

Il fera longtemps clair ce soir, les jours allongent,
La rumeur du jour vif se disperse et s'enfuit,
Et les arbres, surpris de ne pas voir la nuit,
Demeurent éveillés dans le soir blanc, et songent...

Les marronniers, dans l'air plein d'or et de lourdeur,
Répandent leurs parfums et semblent les étendre;
On n'ose pas marcher ni remuer l'air tendre
De peur de déranger le sommeil des odeurs.

De lointains roulements arrivent de la ville...
La poussière, qu'un peu de brise soulevait,
Quittant l'arbre mouvant et las qu'elle revêt,
Redescend doucement sur les chemins tranquilles.

Nous avons tous les jours l'habitude de voir
Cette route si simple et si souvent suivie,
Et pourtant quelque chose est changé dans la vie,
Nous n'aurons plus jamais notre âme de ce soir.

Anna de Noailles (1876-1933), Le coeur innombrable.



Anima

Stasera farà chjaru, allonganu i ghjorni,
È u ghjornu in sussuru si discioglie è si fonde
Mentre trica a notte à ingutuppà e fronde
Di l’alburi suspesi à i bianchi cuntorni.

Sparghjenu i castagni i so muscanti fiori
In l’aria piena d’oru, imbalsamata è greve,
Si teme di marchjà, riminalla ùn si deve,
Da ùn disturbà micca u sonnu di l’ adori.

Si sentenu i imbeli è u stintindulime
Di una banda di capre chì u chjassu affulena…
È si pianta u tempu è l’alitu s’affrena
Fendu fiuccà e stonde in eternu spulime.

Simu avvezzi à i ghjorni di dolce primavera
È a listessa strada tutt’ognunu seguita
Ma qualcosa hè cambiatu indu a nostra vita,
Ùn l’avaremu più l’anima di stasera.


Revenir en haut Aller en bas
Addisperata

Addisperata


Messages : 205
Date d'inscription : 10/03/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyVen 4 Mai - 19:53

Circione a écrit:
Citation :
Il fera longtemps clair ce soir

Il fera longtemps clair ce soir, les jours allongent,
La rumeur du jour vif se disperse et s'enfuit,
Et les arbres, surpris de ne pas voir la nuit,
Demeurent éveillés dans le soir blanc, et songent...

Les marronniers, dans l'air plein d'or et de lourdeur,
Répandent leurs parfums et semblent les étendre;
On n'ose pas marcher ni remuer l'air tendre
De peur de déranger le sommeil des odeurs.

De lointains roulements arrivent de la ville...
La poussière, qu'un peu de brise soulevait,
Quittant l'arbre mouvant et las qu'elle revêt,
Redescend doucement sur les chemins tranquilles.

Nous avons tous les jours l'habitude de voir
Cette route si simple et si souvent suivie,
Et pourtant quelque chose est changé dans la vie,
Nous n'aurons plus jamais notre âme de ce soir.

Anna de Noailles (1876-1933), Le coeur innombrable.



Anima

Stasera farà chjaru, allonganu i ghjorni,
È u ghjornu in sussuru si discioglie è si fonde
Mentre trica a notte à ingutuppà e fronde
Di l’alburi suspesi à i bianchi cuntorni.

Sparghjenu i castagni i so muscanti fiori
In l’aria piena d’oru, imbalsamata è greve,
Si teme di marchjà, riminalla ùn si deve,
Da ùn disturbà micca u sonnu di l’ adori.

Si sentenu i imbeli è u stintindulime
Di una banda di capre chì u chjassu affulena…
È si pianta u tempu è l’alitu s’affrena
Fendu fiuccà e stonde in eternu spulime.

Simu avvezzi à i ghjorni di dolce primavera
È a listessa strada tutt’ognunu seguita
Ma qualcosa hè cambiatu indu a nostra vita,
Ùn l’avaremu più l’anima di stasera.



sta puetessa m'hè sempre piaciuta assai, a to adattazione hè aggalabbata è bellissima. salutu2
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyVen 4 Mai - 20:19

à ringraziatti o addisperata. Wink
piace dinù assai ancu à mè Anna de Noailles

è in particulare stu puema
ci hè assai affari nentru, culori, adori, dulcezza, fiure magnifiche, eppo a putenza è a ghjustezza di l'ulltimu versu...

ùn hè micca da oghje ch'ellu mi piace, è facia un pezzu ch'avia indu l'idea di fallu in corsu...

Aghju pruvatu à esse fidu à l'uriginale è à traduce di più l'idea cà a parolla. Certe volte ci vole ancu à arvigne... Pè a terza quartina aghju pigliatu assai libertà, hè a prima fiura chì m'hè vinuta è hè dinù un picculu umagiu à DAS Versini : " A banda di e sgiotte affulena la via..." (Arietta)
salutu2
Revenir en haut Aller en bas
Erbaghju

Erbaghju


Messages : 482
Date d'inscription : 29/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyMer 25 Juil - 14:35






Quelle chì vanu

Je veux dédier ce poème
A toutes les femmes qu'on aime
Pendant quelques instants secrets
A celles qu'on connaît a peine
Qu'un destin différent entraîne
Et qu'on ne retrouve jamais

Dedicà vogliu ste strufate
À tutte e donne amate
Dolci mumenti chì omu hà
À quelle cunnisciute pocu
Chì a sorte face mutà locu
È ch’ùn pudemu ritruvà


A celle qu'on voit apparaître
Une seconde à sa fenêtre
Et qui, preste, s'évanouit
Mais dont la svelte silhouette
Est si gracieuse et fluette
Qu'on en demeure épanoui

À quella chì cum’è un acellu
Stà una stonda à u purtellu
È chì più prestu si ne và
Ma u so galbu graziosu
Cusì bellu è cusì pumposu
Sempre l’ochji face spannà


A la compagne de voyage
Dont les yeux, charmant paysage
Font paraître court le chemin
Qu'on est seul, peut-être, a comprendre
Et qu'on laisse pourtant descendre
Sans avoir effleure sa main

À a cumpagna di viaghju
Chì u sguardu dolce paisaghju
Ci face u camminu accurtà
È ancu per esse capita
Da voi luntanu hè fughjita
Senza una manu carizzà


A celles qui sont déjà prises
Et qui, vivant des heures grises
Près d'un être trop différent
Vous ont, inutile folie,
Laisse voir la mélancolie
D'un avenir désespérant

À quelle chì ghjà sò pigliate
Campendu ore poche sebbiate
Cù quellu chì cambiatu hà
Vi lascianu cù nustagia
Vede tutta a malincunia
Di un avvene senza sperà


Chères images aperçues
Espérances d'un jour déçues
Vous serez dans l'oubli demain
Pour peu que le bonheur survienne
Il est rare qu'on se souvienne
Des épisodes du chemin

O care maghjine illuse
Speranze di un ghjornu diluse
Dumane ùn sarete più
Chì quandu omu scontra l’amore
Tandu spessu si scorda u core
Di ciò chì arrimane fù


Mais si l'on a manque sa vie
on songe avec un peu d'envie
A tous ces bonheurs entrevus
Aux baisers qu'on n'osa pas prendre
Aux coeurs qui doivent vous attendre
Aux yeux qu'on n'a jamais revus

Per avè sbagliatu a so via
Sunniemu incù un’oncia d’inviglia
Ramenti di a giuventù
Un basgiu ch’ùn s’hè fattu sente
I cori ch’aspettanu sempre
È l’ochju ch’ùn s’hè vistu più


Alors, aux soirs de lassitude
Tout en peuplant sa solitude
Des fantômes du souvenir
On pleure les lèvres absentes
De toutes ces belles passantes
Que l'on n'a pas su retenir

A sera davanti à u focu
Quandu cum’è un rimitu stocu
Ricordi di i tempi fà
Si pienghje e labbre assente
Di tutte ste belle passente
Svanite avà di core in là



(Antoine POL)


Dernière édition par Erbaghju le Mar 12 Mar - 15:34, édité 4 fois
Revenir en haut Aller en bas
http://erbaghju.unblog.fr/
Ruclinonu Solechjari

Ruclinonu Solechjari


Messages : 518
Date d'inscription : 27/02/2012
Localisation : Casinca

Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  EmptyMer 25 Juil - 14:44

Stumacante !
Eiu chì cunoscu à bastanza bè e canzone di Brassens, quessa ùn a cuniscia !

Bella adattazione, devu dì !
Revenir en haut Aller en bas
http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Adattazione  Empty
MessageSujet: V.Hugo - Il faut que le poète   Adattazione  EmptyMar 18 Sep - 21:36

Un travagliu d'adattazione prupostu da Tittolu quand'è no scriviamu nantu à un antru foru.


Victor Hugo a écrit:

Adattazione  Thumbnail

Il faut que le poète

Il faut que le poète, épris d'ombre et d'azur,
Esprit doux et splendide, au rayonnement pur,
Qui marche devant tous, éclairant ceux qui doutent,
Chanteur mystérieux qu'en tressaillant écoutent
Les femmes, les songeurs, les sages, les amants,
Devienne formidable à de certains moments.
Parfois, lorsqu'on se met à rêver sur son livre,
Où tout berce, éblouit, calme, caresse, enivre,
Où l'âme à chaque pas trouve à faire son miel,
Où les coins les plus noirs ont des lueurs du ciel,
Au milieu de cette humble et haute poésie,
Dans cette paix sacrée où croit la fleur choisie,
Où l'on entend couler les sources et les pleurs,
Où les strophes, oiseaux peints de mille couleurs,
Volent chantant l'amour, l'espérance et la joie,
Il faut que par instants on frissonne, et qu'on voie
Tout à coup, sombre, grave et terrible au passant,
Un vers fauve sortir de l'ombre en rugissant !
Il faut que le poète aux semences fécondes
Soit comme ces forêts vertes, fraîches, profondes,
Pleines de chants, amour du vent et du rayon,
Charmantes, où soudain l'on rencontre un lion.


Addisperata a écrit:


Adattazione  69-46

Tocca à u pueta

Tocca à u pueta, d'ombra è d'azuru ,
Anima dolce è chjara, di spannamentu puru,
Chì cunduce u stolu, schjarendu à chì hè incertu
Voce strana chì face trimà u so cuncertu
Donna, tontu, saviu è amante,
Ad esse più chè putente ogni tantu.
Accade, quandu u so libru face sunnià,
Tuttu da azzicà, chetà, abbagliulà,
Chì d'ogni stonda l'anima ci caccia mele,
Ch'in ogni scornu bughju ci luce u celu,
À mezu à sta puesia umile è superiore,
In quella pace sacra chì sceglie u so fiore,
Induve pienti è surgente risonanu,
È strofe, acelli frammenti, volanu,
Cantendu amore, speranza è felicità,
Ci vole ch'omu tremi è venga à capità
Neru, grave è spavintosu à chì affacca
Un filare feroce chì rughja è chì attacca.
Tocca à u pueta di sumente feconde
Ad esse cum'è fureste fresche è prufonde,
Colme à canti, amore è spirione,
Dilette, induve à casu spunta un Lione.


Tittolu a écrit:


Adattazione  4-41

Li Ci'ole à u puetu

Li ci ‘ole à u puetu, tene foscu è turchinu,
Spiritu dolce è bellu, di lume cristallinu,
Capimachja dicisu, chì asserena e mente,
Voce linda è arcana, ch’ognunu stà à sente,
A donna, u sunnione, u sabbiu o l’amante,
Li ci’ole qualchì volta à fanne e tamante…
Qualchì volta s’è omu, à a penciula cede
S’è a so alma và, saziendusi di mele
S’è ‘gni cosa azzeca, acceca o accarezza
S’è a bughjura torna un celu di purezza
Per e machje serene di l’alta puesia
Duve di pace arvinta ci nasce a magia
Duve correnu inseme, lacrime è funtane
Da esse cum’acelle, strufate belle è strane
Chì dicenu amore, spiranza è allegria
Ci vole qualchì volta chì u versu si fia
Ad’un trattu, più scuru da palisà à tutti
Chì a rima sà dì ancu i sogni brutti…
Li ci’ole à u puetu chì sà ogni sumente
Esse di ‘sse pianure, chiete è verdichente
Duve sole cù ventu sanu a maraviglia
Incantu, eppo più, chì l’ombra i si piglia…

zifranu a écrit:
Pueta ! Tù chì sai…

Adattazione  31-25

Pueta ! Tù chì sai sparghje l’ombra è l’azuru
È assulià l’omi di u to spirdu puru
Tù ch’ insegni a strada avviendu in testa
Ogni tantu ti ci vole à cambià a to gesta
Devi santavuglià ci ind’un frombu tamantu
Tutti quant’è no simu appesi à u to cantu !
Spessu passa tranquilla ogni pagina letta
Cum’è un fiume chì azzeca è addiletta.
Tandu l’anima voca in paesi di sogni
Anu luce d’albore ancu celi nirogni
È mez’à quella ùmile è grande puesia
Duve cresce a menta è l’uva malvasia
Duve c’omu pò sente a funtana chì scola
L’apa affaccindata o a mosca chì vola
Prati di tanti fiori sussurendu di vita
Ci vole chì ogni tantu, in ‘ssa pace infinita
Subitu lu ci sbocchi un filare più bughju
À fà ci trasaltà quant’è lu sia un rughju !
Ci vole ch’è tù pueta, boscu di tante fronde
Sia cum’è e selve generose è prufonde
Carizzante d’amore è di dolce canzone
È puru chì ascondenu qualchì ghjattumammone.


Circione a écrit:


Adattazione  10-49

Ci vole chì u puetu


Ci vole chì u puetu, mossu da ora è luce,
Chì ci insegna a strada, ci guida è ci cunduce,
Di spiritu sirenu è libaru di mente,
Arcanu cantarinu chì tutti stanu à sente :
u saviu, u niscentre, a donna o l’amante
Si trascendi ognitantu da divintà gicante.
È quand’omu si mette à sulcà e so rime
Lascendusi azzicà da tantu amasgiulime,
Duve l’anima lebbia navica in dolci mari,
Da i celi più foschi à i celi più chjari,
À meza puesia chì rinchere è cunface
Duve cresce u fiore, duve sbuccia a pace
Duve ogni surgente vene à stancià i pienti
Induve e ballate, acelli tralucenti
Cantanu a spiranza, l’aligrezza è l’amore,
Ci vole un santavugliu chì arrechi u timore
Quandu si face sente in la selva più scura
Un versu spavintosu chì strappa a bughjura !
Ci vole chì u puetu di sumente feconde
Sia cum’è sta selva chì a friscura asconde
Duve canta u ventu è u ragiu si pone,
È chì à l’aspinuta ci si scontra un lione.


Erbaghju a écrit:


Adattazione  28-92

Ci vole u pueta, fattu d'ombra è di lume,
Alma cheta è alegra o ingrussatu fiume,
Ch'ellu sia in mossa, cù a deda, u prima.
Anfarte mistiriosu, intesu incù stima
Da e donne, l'arbasgi, i savii è i rè,
À tutti, a so tirzina arreca u piacè.
È quandu omu ascolta, trà sonniu è nustalgia,
Un'arrietta materna di calchì puisia,
Chì annanna, chì basgia, imbriaca è carezza,
Diventa ancu a suffrenza un nidu di dulcezza
Chì pone in u disertu a sumente di un fiore
È in u celu foscu un istellu in culore
Chì farà cantichjà, di gode stonde belle,
L'amore, a spiranza, acelli è pisciarelle.
In a gioia sirena è i pienti stanciati,
Ogni tantu, ci vole, à l'omi spavintati,
À sente u scatinime, inde a notte bughja,
Di un filare chì, stridente, civra è mughja.
Ci vole u pueta, cù a musa in aiutu,
Ch'ellu sia un valdu frescu, calmu è frundutu,
Cù u ventu chì face, in e rame, e canzone,
È induve, à l'assaltu, prontu hè un lione.
Revenir en haut Aller en bas
Contenu sponsorisé





Adattazione  Empty
MessageSujet: Re: Adattazione    Adattazione  Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
Adattazione
Revenir en haut 
Page 1 sur 4Aller à la page : 1, 2, 3, 4  Suivant
 Sujets similaires
-
» Adattazione
» Pruposte d'adattazione.

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Quandu l'inchjostru sumena :: Puesia-
Sauter vers: