| | Pruverbii di i mesi,e feste | |
|
+7Sumenta SERRA Maria Circione Erbaghju meziornu Michela 11 participants | |
Auteur | Message |
---|
Lùlù

Messages : 774 Date d'inscription : 04/11/2012
 | Sujet: VUCABULARIU Mar 7 Mai - 12:07 | |
| FALCINA
Pedinella hè stata turrata per falsi è usu di falce
| |
|  | | Circione

Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Dim 2 Fév - 14:47 | |
| - Circione a écrit:
- Ù state micca à sente à Météo France, l'inguernata hè compia, a vi dice Circione...
"Ciriola ciriola Simu nentru o simu fora S'ellu piove acqua minuta L'inguernata si n'hè isciuta S'ellu hè sole è tempu chjaru Marzu hè peghju cà ghjinnaru."
(si dice cusì dinù ind'è voi?) Eccu, acqua minuta in Balagna... | |
|  | | Sumenta

Messages : 2052 Date d'inscription : 25/02/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Mar 4 Fév - 12:55 | |
| mi poi spiegà "acqua minuta"? mi pare di capisce ma senza capisce | |
|  | | Sepulana

Messages : 13 Date d'inscription : 18/09/2012 Localisation : Caccia di Lì
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Mer 5 Fév - 13:17 | |
| - petra alta a écrit:
- mi poi spiegà "acqua minuta"?
mi pare di capisce ma senza capisce indè mè si dice listessu acqua minuta.... vene à di dolce chi pianu pianu s'infirza... ghjuvativa per e loche è pocu dispiacevule per e ghjente dinu... listessa parola che a minuta vene à dì u renu o grenu per l'altri... | |
|  | | Circione

Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Mer 5 Fév - 21:08 | |
| - Sepulana a écrit:
- petra alta a écrit:
- mi poi spiegà "acqua minuta"?
mi pare di capisce ma senza capisce
indè mè si dice listessu acqua minuta.... vene à di dolce chi pianu pianu s'infirza... ghjuvativa per e loche è pocu dispiacevule per e ghjente dinu... listessa parola che a minuta vene à dì u renu o grenu per l'altri... Iè, hè cusì, acquicinella minuta. grenu o renu? chì saria per voi? | |
|  | | Sepulana

Messages : 13 Date d'inscription : 18/09/2012 Localisation : Caccia di Lì
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Ven 7 Fév - 10:55 | |
| U renu, grenu, minuta secondu e loche hè cio chi ferma quand'ellu si staccia u fiore (farina di granu) è secondu u stacciu( di seta o stacciu fine) hè più o menu rifinita a farina piu o menu bianca. Per u francese hè a sferenza tra farine blanche, bise ou complète certi dicenu dino a semul(l)etta o a venata (chi per me in Caccia va per l'orzu è mica per u granu) Eccu spergu d'esse stata chjara | |
|  | | Sumenta

Messages : 2052 Date d'inscription : 25/02/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Ven 7 Fév - 20:29 | |
| à ringrazià vi! | |
|  | | Sumenta

Messages : 2052 Date d'inscription : 25/02/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Sam 8 Fév - 11:22 | |
| eccu cio chì ci pò mancà à noi chì amparemu u corsu: documenti sonori chì ci permetterebbenu d'avè à tempu u sonu è a scrittura. sopra tuttu per st'affari di doppie cunsunante. si truverà nant'à a tela? | |
|  | | Circione

Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Sam 8 Fév - 11:59 | |
| - petra alta a écrit:
- eccu cio chì ci pò mancà à noi chì amparemu u corsu: documenti sonori chì ci permetterebbenu d'avè à tempu u sonu è a scrittura. sopra tuttu per st'affari di doppie cunsunante.
si truverà nant'à a tela? Iè o Petra si ne trova. U librettu di Sepulana hè accumpagnatu di u CD di mp3. Cusì ci hè ancu una tistimugnanza urale, sunora, hè assai impurtante, tantu pè a lingua cà per via u cuntinutu. Annant'à u ligame ch'ella hà messu, ci hè dinù parechji picculi arrigistramenti. | |
|  | | Circione

Messages : 2212 Date d'inscription : 27/02/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Sam 8 Fév - 12:24 | |
| Aghju spiazzatu i missagi annant'à a brennu / brenu , rennu / renu. S'è vo vulete leghje a fine di stu "brenu storming"  cliccate annant'à u ligame sottu quì : Brennu o brenu? | |
|  | | Michela

Messages : 201 Date d'inscription : 08/03/2012
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste Sam 15 Aoû - 12:04 | |
| | |
|  | | Michela

Messages : 201 Date d'inscription : 08/03/2012
 | Sujet: SETTEMBRE Dim 20 Sep - 9:11 | |
| Sittembri :
« À a luna sittimbrina, setti luni ci s’inclina. »
« Di sittembre, coglie u fruttu. » « Sittembre coglie u fruttu chì pende chì vene ottobre è rode. »
« Sittembre coglie u fruttu, uttobre ogni cosa rode. »
« E mele settembrine tenenu fin’à Natale. »
« In u bughju sittimbrinu ùn si devu fà caminu. »
« Sittembre e culpisce (l’alivi), ottobre e sepellisce. »
“I sposi sittimbrini, o veduvi o mischini.” « Matrimoniu sittimbrinu, prestu veduva o mischina. » (v. matrimoniu)
« « Per avè un figliolu vai à a Santa di u Niolu. (08/09) »
« Per Santa Croce (14/09), pane è noce. »
« Avà hè ghjuntu Ciprianu ! » (16/09)
Quandu calchissia t’hà u sonnu si briona : « Avà hè ghjuntu Ciprianu ! » San Ciprianu hè cunnisciutu in Corsica com’è a parsunificazioni di u sonnu.
"A statina di San Michele " (29/09)
U papa Sistu quinte,u ghjornu ch'ellu guardava a pittura di Saint Jeröme (30/09) chì si mena u pettu cù una petra disse: « Tenila forte issa petra ; senza ella, mai sereste statu canunizatu ! » ». | |
|  | | Michela

Messages : 201 Date d'inscription : 08/03/2012
 | Sujet: Nuvembri Nuvembre Jeu 2 Nov - 6:59 | |
| Nuvembri (ernest.papi.free.fr)
« A vighjila di tutti i santi, dighjunu è astinenza. »
« U primu di nuvembre, San Martinu risplende è si sparghje u vinu. »
« Quandu u vinu hè in a tina, l’oliu hè in l’uliva. »
« À chì ùn sà piantà, pianti di nuvembre. »
« A la Sainte Catherine (25/11) tout bois prend racine. » (Français) « Chì sumena avanti li Santi, sumena pè i cantanti. »
« Nuvembre, u murtulaghju, face fà un gran viaghju. »
« S’iddu piovi ind’ì Santi (1 /11), ind’ì Morti piuvarà ( 2 /11). »
« Nanzi di metta u guantu copriti i pulzi. » Si dicia à l’aghjenti chì duvivani codda i castagni o fà travaddi chì stroppiani i bracci o i mani incù un cuntattu dulurosu (pizzicaturi, sbrimbiaturi…).
« In Santa Riparata ogni aliva hè uliata. » (8 /11)
« L’estatina di San Martinu. » (11/11)
« Ùn piuvì, ùn piuvì chì n’ùn voli San Martì. » (11/11) (v. festi/mesi)
« À San Martinu, ogni mostu hè vinu.” “ À San Martinu u mostu vale vinu.” (11/11)
« Per San Martinu (11 /11) ogni botte tira vinu. »
) « Vene li Santi chì inchjarisce u vinu ; à l’undici risplende San Martinu. »
« Pè i Santi si vestenu i fanti, (1 /11), à San Martinu, grandi è piccini (11 /11). »
« Quandu veni San Pepinu date di manu à u vinu. »
« Pà San Martinu (11 /11) u boiu piscia sangu è a butti piscia vinu. »
In Corsica u purceddu era tumbu par Natali.
« San Martinu, ch’ellu venga, incù a pala è u bacinu ! »
« San Martinu ! Si risponde : Par tutti ! Cussì sia ! Divizia ! » Saint Martin ! On répond : « Pour tous ! Ainsi soit-il ! Abondance ! » Souhaits d’abondance. Pà i ghjovani sposi si dicia :
« San Martinu è figlioli maschi ! » (v.caccia)
Si dicia à i ghjovani sposi. San Martinu hè u santu di a divizia. Si bramava à l’agricultori una bona ricolta briunendu : « San Martinu ! » Duvivani risponda : « Par tutti ! » o ancu « Cussì sia ! ». Santu di i cacciadori di Corsica, era prigatu quandu si spartiva u signari. U signari faci parti di « A robba di San Martinu ».
U calindariu di a caccia hà cambiatu da poi.
« Hè robba di San Martinu. » (v. caccia)
Voli dì, hè una robba cumuna, chì si spartiva tra l’aghjenti. U signari faci parti di sta robba. Hè spartutu tra i cacciadori, è al dilà, incù l’aghjenti vicini o stretti.
« San Martinu, l’acqua face vinu. »
“Piovi, ùn grandinà ; San Martinu hè cullatu à sunà e trè campane per i vivi per i morti, per i santi nostri.” (v. tempu chì faci)
“San Martinu, pane è vinu!”
Santu di divizia è di spartera. U ghjornu di San Martinu, i ziteddi cantuchjighjani sta dumanda davanti à tutti i porti di u paesu spirendu riceva qualchì bonbò.
« Di trenta o di trent’unu, San Martinu hè l’ondici. » (v. mesi)
« U 25 vene Santa Catalina chì porta u ventu è a stella. »
« San Prosparu, San Prosparu (29/11) Apriti, apriti I me donni puliti Si vo ùn apriti Molti cosi sintareti Faleti in carciaronu Castagni ùn ni vulemu Piglieti noci è fighi Chì semu numaruselli È t’avemu un sacchittonu da purtalli. À l’onori di u patronu Briunemu tutti insemi : Viò, viò ! Vio, vio Si vo ci deti calcosa Molti soldi avareti Si vo ùn deti nulla Chì vo avissiti tanti pidochji in capu P Ch’eddu ci hè peli in u pilonu. » « Sant’Andria ! Sant’Andria ! Pè a to festa ch’io ci sia, è per porta è per finestra, à a to festa vogliu esse ! » (30 /11)
« Aprite à Sant’Andria chì vene da longa via. Hà i pedi cutrati è hà bisognu di riscallassi d’un bichjere di vinu. »
« Apriti, apriti à Sant’Andria, chì veni da longa via è porta una longa schiera in cumpagnia. Apriti è ùn tardeti, chì li pedi sò ghjilati. »
A tradizioni di Sant Andria pidda a so urigini in a distribuzioni di u pani da Ghjesù, à a dumanda di l’apostulu Andria. Hè u simbulu di a generosità tra quiddi chì pussedani è quiddi chì ùn hani nudda. A Sant’Andria hè u mumentu di u passaghju da u beddu à u cattivu tempu. Si passa da u caldu à u fritu. L’inguernu s’appronta. Tandu a ghjenti facia u puntu di a robba ch’iddi aviani par pudè passà a cattiva staghjoni senza troppu difficultà. Sicondu u risultatu, à chì era sudisfattu di i so ricolti, à chì era in u bisognu par via di a puvertà o di cattivi ricolti. I tinti disgraziati, u ghjornu di Sant’Andria, andavani casa par casa à dumandà un pocu di robba. Par ùn fassi micca troppu veda o cunnoscia, si mascaravani a faccia incù u carbonu è si piattavani incù un vechju saccu. « Sant’Andria di le Cannelle, pigliate tutte le zitelle ! Aprite o ùn aprite ? » (30 /11)
« Aprite, aprite chì ghjè a Sant’Andria. Aprite u cascitellu, dateci un biscutellu. Aprite a cascetta, dateci l’uva secca… »
Picantuli cantatati da i ziteddi u ghjornu di Sant Andria minendu à i porti di i casi di u paesu. L’occupanti dumandavani :
« Vulemu a pricantula. »
I ziteddi rispundivani :
« Andate à u cassitellu, è pigliate u biscutellu. Andate à la gratta, è fate à bacinu è micca à manata. Andate à la cantina, è fate à buttiglione è micca à cinquina. Andate à u cassitone, è pigliate u canistrone. Andate in la finistrella è pigliate a canistrella. »
È pidendu i so rigali i ziteddi ringraziavani a brava ghjenti, cantuchjendu sta canzunetta:
« Chè vo appiate tantu granu chè rena in lu mare. Chè vo appiate tanti vitelli chè stelle in lu celu. ». Inveci, si calchissia ùn vulia apra a porta, a risposta di i ziteddi era tutt’altra, è pocu rispittuosa :
« Chì vo abbiate zinchi in culu quantu ci hè petre in lu muru ! »
« Ch’ella si sfondi a tarrazza, incù tutta a vostra razza. »
« Ch’ellu vi naschi u figliulellu incù un piscinu a taravellu. »
« Sant’Andria ! Sant’Andria ! Tutte le foglie e manda via. » (30 /11.)
« Fin’a Sant’Andria, sumena in boscu è in via ; da Sant’Andria in dà, guarda induve lampà. » (30 /11) | |
|  | | Michela

Messages : 201 Date d'inscription : 08/03/2012
 | Sujet: Ghjennaghju (Tanti paesi ,tanti usanzi, Ernest Papi,ed Clémentine) Mer 2 Jan - 9:18 | |
| « A saviezza è a spirienza populari si ritrovanu in i pruverbii chì trattanu di i mesi è di e feste di l’annu. A rifarenza à a luna, à u tempu ch.ellu face, à parechji signi di u celu è di a terra, à a rifflessione annant’à i cunstati arrigistrati l.anni nanzu o da longa andà, permettenu à i travagliatori di a terra, di a furesta, di a natura in generale, di tiranni cinclusione ghjuste è interressante , utile per prufittà u megliu di u so travagliu.
Capu d.annu: U ghjornu di Capu d’Annu, tutte e porte eranu aperte, i tavulini eranu ben guarniti di fritelle, di frappe, di dulciumi è di licori.Ci era sempre un suprapiù (qualche pezzette) per i zitelli. Elli, facivanu u porta à porta incù una vitta d‘Arbitru o d’alivu in manu, pianta benedetta da u signore, chjamata in certi lochi « a Strenna « . Ci tante manere di pregassi una bonna annata, ma tutti anu una primura maiò, quella di a saluta è di a pace.Si prega dinù ch’ella cresci a robba è a ghjente. « Bon dì, bon annu è bon capu d’annu, paci è saluta pà tuttu l’annu. » « Pace è salute, in grazia di Diu. » « Paci è saluta. » « Paci è saluta è chì vo siati sempri bravi ziteddi. » « Bon dì, bon annu, bon capu d’annu, pace è salute, bon principiu è megliore fine. » « Bon dì, bon annu, bona festa ch’hè capu d’annu. Ch’ellu creschi robba è ghjenti è megliu sighi un’ antr’annu. » « Bon dì, bon annu, bon capu d’annu, bonu quist’annu, megliu un antru annu. » « Saluta è paci, a robba si faci. » « Chè vo campiti cent’anni sempri fendula bè. » « À parte da ghjennaghju, u ghjornu allonga d’un aminatoghja.
« Diu ti vardi (ti franchi) di un bon ghjennaghju « Ghjennaghju inghjinnera, ferraghju intennera, marzu move. » « Ghjennaghju cutrura, ferraghju purrura, marzu asciutu, aprile bagnatu, beatu à chì hà suminatu. » « Cudrura di ghjennahju è pozzu di ferraghju. « Ùn hà paura di ghjennaghju chì hà bon panni, cantina è grataghju. » (v. paura) « Di ghjennaghju ùn si ciarla perchè ci hè a farfalla. » « Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju. » (v. agricultura) « Sia chì ghjallina vole, di ghjennaghju face l’ove. » « Ghjinnaghju uvaghju. » « Di ghjinnaghju vai puri à u ghjennaghju »
« Ghjinnaghju « L’acqua di ghjinnaghju alloca u vinu à maghju. » (v. manghjà è bia) « E vigne si zappanu di ghjennaghju. » (v. agricultura) « Dicembri tadda i membri, ghjinnaghju tadda u fiatu »
« Quandu u primu di l’annu casca in vennari l’annata cumencia cù a meda biota. » Pò dassi par via di u mancu di pani chì sicondu a tradizioni si cucia tutti i sabati è si mantinia una sittimana ind’a meda. Ùn ni firmava tantu ghjuntu u vennari. Da ritena dinò chì u vennari hè un ghjornu maladettu. On si finisci micca o ùn si principia micca un travaddu, ùn si tadda micca i capiddi… u vennari. Ad avvicinà da a fini di a vita annant’à a tarra di Ghjesù.
« Pasqua Pifania, (6 /01) semu in a miseria è tuttu u mondu si lagna. » (v. puvertà) « Pasqua Pifania ogni festa manda via ; poi vene San Benedettu (11/07) chì n’arreca un bellu sacchettu. » « Pasqua Pifania, tutte le feste manda via. » « Chì ùn manghja lasagne in Pasqua Pifania tuttu l’annu si lagna. (6 /01) » « L’alivu chì brusgia à l’Epifania (6 /01) dici si l’omu o a donna tradia. » « Pasqualella Pifania dì lu veru è nò bucie. »
« Ascultatu quant’è San Marcellu in paradisu. » (16 /01) « Sant’Antonu, gran’ fridura, (17 /01) San Larenzu (10/08) gran’caldura. L’unu è l’altru pocu « In Sant’Antonu a vigna ùn hà patronu. » (17 /01) (v. agricultura) « À Sant’Antonu di mezu ghjinnaghju, luci lu soli in ugni vallaghju. » (17 /01) « In Sant’Antone di mezu ghjennaghju, ghjunghje u sole in ogni ghjallinaghju. » « Sant’Antone di mezu ghjennaghju u sole arriva à u sulaghju. » « Sant’Antone di mezu ghjennaghju, travarca u sole à mezu Curbaghju. » « Sant’Antone à mezu ghjennaghju e parnice à paghju à paghju è u sole hè ind’è l’agliaghju. » « Sant’Antone, di mezu ghjennaghju (Sant’Antone di u porcu), stacca l’agnellu è face u casgiu. » (17 /01) (17 /01) « Sant’Antone è San Marcellu, luce u sole in ogni vadicellu. » (17 è 16 / 01) « Hè com’è da Sant’Antonu à u purceddu. » (v. purceddu, amicizia) Sant Antonu hè prisintatu in cumpagnia di un purceddu. Hè un signu d’amicizia, di cumplimentarità tra dui parsoni o dui cose « Hè quant’è move, cù le stanghe à Sant’Appianu. » (19/01) Pò dassi par via di u pesu di a statua purtata duranti i Cani « San Bastianu (20 /01) un’ ora hè un saltu di cane. » « Sirintini di ghjinnaghju è matinati di maghju. » Di ghjinnaghju u soli tramonta più tardi a sera. Si pesa di più in più prestu à matina di u mesi di maghju. « Di Santa Martinella (30/01), s’imbianca a maestria è a zitella. » | |
|  | | Contenu sponsorisé
 | Sujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste  | |
| |
|  | | | Pruverbii di i mesi,e feste | |
|
Sujets similaires |  |
|
| Permission de ce forum: | Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
| |
| |
| |