ISULA
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.


Lingua è cultura corsa
 
AccueilAccueil  Dernières imagesDernières images  RechercherRechercher  S'enregistrerS'enregistrer  ConnexionConnexion  

 

 Pruverbii di i mesi,e feste

Aller en bas 
+7
Sumenta
SERRA
Maria
Circione
Erbaghju
meziornu
Michela
11 participants
Aller à la page : Précédent  1, 2
AuteurMessage
Lùlù

Lùlù


Messages : 774
Date d'inscription : 04/11/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: VUCABULARIU   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyMar 7 Mai - 12:07


FALCINA

Pedinella hè stata turrata per falsi è usu di falce
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyDim 2 Fév - 14:47

Circione a écrit:
Ù  state micca à sente à Météo France, l'inguernata  hè  compia,  a vi dice Circione...  Wink

"Ciriola ciriola
Simu nentru o simu fora
S'ellu  piove acqua minuta
L'inguernata si n'hè isciuta
S'ellu  hè  sole  è tempu chjaru
Marzu hè peghju cà ghjinnaru."



(si  dice  cusì  dinù  ind'è voi?)


Eccu, acqua minuta in Balagna...
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyMar 4 Fév - 12:55

mi poi spiegà "acqua minuta"?
mi pare di capisce ma senza capisce  lingua 
Revenir en haut Aller en bas
Sepulana

Sepulana


Messages : 13
Date d'inscription : 18/09/2012
Localisation : Caccia di Lì

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyMer 5 Fév - 13:17

petra alta a écrit:
mi poi spiegà "acqua minuta"?
mi pare di capisce ma senza capisce  lingua 


indè  mè si dice listessu acqua minuta.... vene à di dolce chi pianu pianu s'infirza... ghjuvativa per e loche è pocu dispiacevule per e ghjente dinu...
listessa parola che a minuta vene à dì u renu o grenu per l'altri...
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyMer 5 Fév - 21:08

Sepulana a écrit:
petra alta a écrit:
mi poi spiegà "acqua minuta"?
mi pare di capisce ma senza capisce  lingua 


indè  mè si dice listessu acqua minuta.... vene à di dolce chi pianu pianu s'infirza... ghjuvativa per e loche è pocu dispiacevule per e ghjente dinu...
listessa parola che a minuta vene à dì u renu o grenu per l'altri...
Iè, hè  cusì, acquicinella minuta.

grenu o renu?  chì saria per  voi?
Revenir en haut Aller en bas
Sepulana

Sepulana


Messages : 13
Date d'inscription : 18/09/2012
Localisation : Caccia di Lì

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyVen 7 Fév - 10:55

U renu, grenu, minuta secondu e loche hè cio chi ferma quand'ellu si staccia u fiore (farina di granu) è secondu u stacciu( di seta o stacciu fine) hè più o menu rifinita a farina piu o menu bianca. Per u francese hè a sferenza tra farine blanche, bise ou complète
certi dicenu dino a semul(l)etta o a venata (chi per me in Caccia va per l'orzu è mica per u granu)
Eccu spergu d'esse stata chjara
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyVen 7 Fév - 20:29

à ringrazià vi!  ditone 
Revenir en haut Aller en bas
Sumenta

Sumenta


Messages : 2052
Date d'inscription : 25/02/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptySam 8 Fév - 11:22

eccu cio chì ci pò mancà à noi chì amparemu u corsu: documenti sonori chì ci permetterebbenu d'avè à tempu u sonu è a scrittura. sopra tuttu per st'affari di doppie cunsunante.
si truverà nant'à a tela?
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptySam 8 Fév - 11:59

petra alta a écrit:
eccu cio chì ci pò mancà à noi chì amparemu u corsu: documenti sonori chì ci permetterebbenu d'avè à tempu u sonu è a scrittura. sopra tuttu per st'affari di doppie cunsunante.
si truverà nant'à a tela?

Iè o Petra si ne trova. U librettu di Sepulana hè accumpagnatu di u CD di mp3. Cusì ci hè ancu una tistimugnanza urale, sunora, hè assai impurtante, tantu pè a lingua cà per via u cuntinutu. Annant'à u ligame ch'ella hà messu, ci hè dinù parechji picculi arrigistramenti.
Revenir en haut Aller en bas
Circione

Circione


Messages : 2212
Date d'inscription : 27/02/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptySam 8 Fév - 12:24

Aghju  spiazzatu  i  missagi annant'à  a  brennu / brenu ,  rennu / renu.


S'è vo vulete leghje a fine di stu "brenu storming"  geek cliccate annant'à u ligame sottu quì :


Brennu  o  brenu?
Revenir en haut Aller en bas
Michela

Michela


Messages : 201
Date d'inscription : 08/03/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptySam 15 Aoû - 12:04

Aostu
Revenir en haut Aller en bas
Michela

Michela


Messages : 201
Date d'inscription : 08/03/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: SETTEMBRE   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyDim 20 Sep - 9:11

Sittembri :

« À a luna sittimbrina, setti luni ci s’inclina. »

« Di sittembre, coglie u fruttu. »

« Sittembre coglie u fruttu chì pende chì vene ottobre è rode. »

« Sittembre coglie u fruttu, uttobre ogni cosa rode. »

« E mele settembrine tenenu fin’à Natale. »

« In u bughju sittimbrinu ùn si devu fà caminu. »

« Sittembre e culpisce (l’alivi), ottobre e sepellisce. »

“I sposi sittimbrini, o veduvi o mischini.”
« Matrimoniu sittimbrinu, prestu veduva o mischina. » (v. matrimoniu)

«
« Per avè un figliolu vai à a Santa di u Niolu. (08/09) »

« Per Santa Croce (14/09), pane è noce. »

« Avà hè ghjuntu Ciprianu ! » (16/09)

Quandu calchissia t’hà u sonnu si briona : « Avà hè ghjuntu Ciprianu ! » San Ciprianu hè cunnisciutu in Corsica com’è a parsunificazioni di u sonnu.

"A statina di San Michele " (29/09)

U papa Sistu quinte,u ghjornu ch'ellu guardava a pittura di Saint Jeröme (30/09) chì si mena u pettu cù una petra disse:
« Tenila forte issa petra ; senza ella, mai sereste statu canunizatu ! »
».
Revenir en haut Aller en bas
Michela

Michela


Messages : 201
Date d'inscription : 08/03/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Nuvembri Nuvembre   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyJeu 2 Nov - 6:59

Nuvembri (ernest.papi.free.fr)

« A vighjila di tutti i santi, dighjunu è astinenza. »

« U primu di nuvembre, San Martinu risplende è si sparghje u vinu. »


« Quandu u vinu hè in a tina, l’oliu hè in l’uliva. »

« À chì ùn sà piantà, pianti di nuvembre. »

«  A la Sainte Catherine (25/11) tout bois prend racine. » (Français)
« Chì sumena avanti li Santi, sumena pè i cantanti. »

« Nuvembre, u murtulaghju, face fà un gran viaghju. »

« S’iddu piovi ind’ì Santi (1 /11), ind’ì Morti piuvarà ( 2 /11). »

« Nanzi di metta u guantu copriti i pulzi. »
Si dicia à l’aghjenti chì duvivani codda i castagni o fà travaddi chì stroppiani i bracci o i mani incù un cuntattu dulurosu (pizzicaturi, sbrimbiaturi…).

« In Santa Riparata ogni aliva hè uliata. » (8 /11)

« L’estatina di San Martinu. »  (11/11)

« Ùn piuvì, ùn piuvì chì n’ùn voli San Martì. »  (11/11)  (v. festi/mesi)

« À San Martinu, ogni mostu hè vinu.”
“ À San Martinu u mostu vale vinu.” (11/11)

« Per San Martinu (11 /11) ogni botte tira vinu. »

)
« Vene li Santi chì inchjarisce u vinu ; à l’undici  risplende San Martinu. »

« Pè i Santi si vestenu i fanti, (1 /11), à San Martinu, grandi è piccini (11 /11). »

« Quandu veni San Pepinu date di manu à u vinu. »

« Pà San Martinu (11 /11) u boiu piscia sangu è a butti piscia vinu. »

In Corsica u purceddu era tumbu par Natali.

« San Martinu, ch’ellu venga, incù a pala è u bacinu ! »

« San Martinu ! Si risponde : Par tutti ! Cussì sia ! Divizia ! »
Saint Martin ! On répond : « Pour tous ! Ainsi soit-il ! Abondance ! » Souhaits d’abondance.
Pà i ghjovani sposi si dicia :

« San Martinu è figlioli maschi ! » (v.caccia)

Si dicia à i ghjovani sposi. San Martinu hè u santu di a divizia. Si bramava à l’agricultori una bona ricolta briunendu : « San Martinu ! » Duvivani risponda : « Par tutti ! » o ancu « Cussì sia ! ». Santu di i cacciadori di Corsica, era prigatu quandu si spartiva u signari. U signari faci parti di « A robba di San Martinu ».

U calindariu di a caccia hà cambiatu da poi.

« Hè robba di San Martinu. » (v. caccia)

Voli dì, hè una robba cumuna, chì si spartiva tra l’aghjenti. U signari faci parti di sta robba. Hè spartutu tra i cacciadori, è al dilà, incù l’aghjenti vicini o stretti.

« San Martinu, l’acqua face vinu. »

“Piovi, ùn grandinà ; San Martinu hè cullatu à sunà e trè campane per i vivi per i morti, per i santi nostri.” (v. tempu chì faci)

“San Martinu, pane è vinu!”

Santu di divizia è di spartera. U ghjornu di San Martinu, i ziteddi cantuchjighjani sta dumanda davanti à tutti i porti di u paesu spirendu riceva qualchì bonbò.

« Di trenta o di trent’unu, San Martinu hè l’ondici. » (v. mesi)

« U 25 vene Santa Catalina chì porta u ventu è a stella. »

« San Prosparu, San Prosparu  (29/11)
Apriti, apriti  
I me donni puliti  
Si vo ùn apriti  
Molti cosi sintareti  
Faleti in carciaronu
Castagni ùn ni vulemu  
Piglieti noci è fighi  
Chì semu numaruselli  
È t’avemu un sacchittonu da purtalli.  
À l’onori di u patronu  
Briunemu tutti insemi :  
Viò, viò !  Vio, vio
Si vo ci deti calcosa  
Molti soldi avareti  
Si vo ùn deti nulla  
Chì vo avissiti tanti pidochji in capu  P
Ch’eddu ci hè peli in u pilonu. »  
« Sant’Andria ! Sant’Andria ! Pè a to festa ch’io ci sia, è per porta è per finestra, à a to festa vogliu esse ! » (30 /11)

« Aprite à Sant’Andria chì vene da longa via. Hà i pedi cutrati è hà bisognu di riscallassi d’un bichjere di vinu. »

« Apriti, apriti à Sant’Andria, chì veni da longa via è porta una longa schiera in cumpagnia. Apriti è ùn tardeti, chì li pedi sò ghjilati. »

A tradizioni di Sant Andria pidda a so urigini in a distribuzioni di u pani da Ghjesù, à a dumanda di l’apostulu Andria. Hè u simbulu di a generosità tra quiddi chì pussedani è quiddi chì ùn hani nudda.
A Sant’Andria hè u mumentu di u passaghju da u beddu à u cattivu tempu. Si passa da u caldu à u fritu. L’inguernu s’appronta. Tandu a ghjenti facia u puntu di a robba ch’iddi aviani par pudè passà a cattiva staghjoni senza troppu difficultà. Sicondu u risultatu, à chì era sudisfattu di i so ricolti, à chì era in u bisognu par via di a puvertà o di cattivi ricolti. I tinti disgraziati, u ghjornu di Sant’Andria, andavani casa par casa à dumandà un pocu di robba. Par ùn fassi micca troppu veda o cunnoscia, si mascaravani a faccia incù u carbonu è si piattavani incù un vechju saccu.
« Sant’Andria di le Cannelle, pigliate tutte le zitelle ! Aprite o ùn aprite ? » (30 /11)

« Aprite, aprite chì ghjè a Sant’Andria.
Aprite u cascitellu, dateci un biscutellu.
Aprite a cascetta, dateci l’uva secca… »

Picantuli cantatati da i ziteddi u ghjornu di Sant Andria minendu à i porti di i casi di u paesu. L’occupanti dumandavani :

« Vulemu a pricantula. »

I ziteddi rispundivani :

« Andate à u cassitellu, è pigliate u biscutellu. Andate à la gratta, è fate à bacinu è micca à manata. Andate à la cantina, è fate à buttiglione è micca à cinquina. Andate à u cassitone, è pigliate u canistrone. Andate in la finistrella è pigliate a canistrella. »

È pidendu i so rigali i ziteddi ringraziavani a brava ghjenti, cantuchjendu sta canzunetta:

« Chè vo appiate tantu granu chè rena in lu mare.
Chè vo appiate tanti vitelli chè stelle in lu celu. ».
Inveci, si calchissia ùn vulia apra a porta, a risposta di i ziteddi era tutt’altra, è pocu rispittuosa :

« Chì vo abbiate zinchi in culu quantu ci hè petre in lu muru ! »

« Ch’ella si sfondi a tarrazza, incù tutta a vostra razza. »

« Ch’ellu vi naschi u figliulellu incù un piscinu a taravellu. »

« Sant’Andria ! Sant’Andria ! Tutte le foglie e manda via. » (30 /11.)

« Fin’a Sant’Andria, sumena in boscu è in via ; da Sant’Andria in dà, guarda induve lampà. » (30 /11)
Revenir en haut Aller en bas
Michela

Michela


Messages : 201
Date d'inscription : 08/03/2012

Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Ghjennaghju (Tanti paesi ,tanti usanzi, Ernest Papi,ed Clémentine)   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 EmptyMer 2 Jan - 9:18

« A saviezza è a spirienza populari si ritrovanu in i pruverbii chì trattanu di i mesi è di e feste di l’annu. A rifarenza à a luna, à u tempu ch.ellu face, à parechji signi di u celu è di a terra, à a rifflessione annant’à i cunstati arrigistrati l.anni nanzu o da longa andà, permettenu à i travagliatori di a terra, di a furesta, di a natura in generale, di tiranni cinclusione ghjuste è interressante , utile per prufittà u megliu di u so travagliu.

Capu d.annu:
U ghjornu di Capu d’Annu, tutte e porte eranu aperte, i tavulini eranu ben guarniti di fritelle, di frappe, di dulciumi è di licori.Ci era sempre
un suprapiù (qualche pezzette) per i zitelli. Elli, facivanu u porta à porta incù una vitta d‘Arbitru o d’alivu in manu, pianta benedetta da u signore, chjamata in certi lochi «  a Strenna « .
Ci tante manere di pregassi una bonna annata, ma tutti anu una primura maiò, quella di a saluta è di a pace.Si prega dinù ch’ella cresci a robba è a ghjente.
« Bon dì, bon annu è bon capu d’annu, paci è saluta pà tuttu l’annu. »
« Pace è salute, in grazia di Diu. »
« Paci è saluta. »
« Paci è saluta è chì vo siati sempri bravi ziteddi. »
« Bon dì, bon annu, bon capu d’annu, pace è salute, bon principiu è megliore fine. »
« Bon dì, bon annu, bona festa ch’hè capu d’annu. Ch’ellu creschi robba è ghjenti è megliu sighi un’ antr’annu. »
« Bon dì, bon annu, bon capu d’annu, bonu quist’annu, megliu un antru annu. »
« Saluta è paci, a robba si faci. »
« Chè vo campiti cent’anni sempri fendula bè. »
« À parte da ghjennaghju, u ghjornu allonga d’un aminatoghja.

« Diu ti vardi (ti franchi) di un bon ghjennaghju
« Ghjennaghju inghjinnera, ferraghju intennera, marzu move. »
« Ghjennaghju cutrura, ferraghju purrura, marzu asciutu, aprile bagnatu, beatu à chì hà suminatu. »
« Cudrura di ghjennahju è pozzu di ferraghju.
« Ùn hà paura di ghjennaghju chì hà bon panni, cantina è grataghju. » (v. paura)
« Di ghjennaghju ùn si ciarla perchè ci hè a farfalla. »
« Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju. » (v. agricultura)
« Sia chì ghjallina vole, di ghjennaghju face l’ove. »
« Ghjinnaghju uvaghju. »
« Di ghjinnaghju vai puri à u ghjennaghju »

« Ghjinnaghju
« L’acqua di ghjinnaghju alloca u vinu à maghju. » (v. manghjà è bia)
« E vigne si zappanu di ghjennaghju. » (v. agricultura)
« Dicembri tadda i membri, ghjinnaghju tadda u fiatu »

« Quandu u primu di l’annu casca in vennari l’annata cumencia cù a meda biota. »
Pò dassi par via di u mancu di pani chì sicondu a tradizioni si cucia tutti i sabati è si mantinia una sittimana ind’a meda. Ùn ni firmava tantu ghjuntu u vennari. Da ritena dinò chì u vennari hè un ghjornu maladettu. On si finisci micca o ùn si principia micca un travaddu, ùn si tadda micca i capiddi… u vennari. Ad avvicinà da a fini di a vita annant’à a tarra di Ghjesù.

« Pasqua Pifania, (6 /01) semu in a miseria è tuttu u mondu si lagna. » (v. puvertà)
« Pasqua Pifania ogni festa manda via ; poi vene San Benedettu (11/07) chì n’arreca un bellu sacchettu. »
« Pasqua Pifania, tutte le feste manda via. »
« Chì ùn manghja lasagne in Pasqua Pifania tuttu l’annu si lagna. (6 /01) »
« L’alivu chì brusgia à l’Epifania (6 /01) dici si l’omu o a donna tradia. »
« Pasqualella Pifania dì lu veru è nò bucie. »

« Ascultatu quant’è San Marcellu in paradisu. » (16 /01)
« Sant’Antonu, gran’ fridura, (17 /01) San Larenzu (10/08) gran’caldura. L’unu è l’altru pocu
« In Sant’Antonu a vigna ùn hà patronu. » (17 /01) (v. agricultura)
« À Sant’Antonu di mezu ghjinnaghju, luci lu soli in ugni vallaghju. » (17 /01)
« In Sant’Antone di mezu ghjennaghju, ghjunghje u sole in ogni ghjallinaghju. »
« Sant’Antone di mezu ghjennaghju u sole arriva à u sulaghju. »
« Sant’Antone di mezu ghjennaghju, travarca u sole à mezu Curbaghju. »
« Sant’Antone à mezu ghjennaghju e parnice à paghju à paghju è u sole hè ind’è l’agliaghju. »
« Sant’Antone, di mezu ghjennaghju (Sant’Antone di u porcu), stacca l’agnellu è face u casgiu. » (17 /01)
(17 /01)
« Sant’Antone è San Marcellu, luce u sole in ogni vadicellu. » (17 è 16 / 01)
« Hè com’è da Sant’Antonu à u purceddu. » (v. purceddu, amicizia)
Sant Antonu hè prisintatu in cumpagnia di un purceddu. Hè un signu d’amicizia, di cumplimentarità tra dui parsoni o dui cose
« Hè quant’è move, cù le stanghe à Sant’Appianu. » (19/01)
Pò dassi par via di u pesu di a statua purtata duranti i Cani
« San Bastianu (20 /01) un’ ora hè un saltu di cane. »
« Sirintini di ghjinnaghju è matinati di maghju. »
Di ghjinnaghju u soli tramonta più tardi a sera. Si pesa di più in più prestu à matina di u mesi di maghju.
« Di Santa Martinella (30/01), s’imbianca a maestria è a zitella. »
Revenir en haut Aller en bas
Contenu sponsorisé





Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty
MessageSujet: Re: Pruverbii di i mesi,e feste   Pruverbii di i mesi,e feste - Page 2 Empty

Revenir en haut Aller en bas
 
Pruverbii di i mesi,e feste
Revenir en haut 
Page 2 sur 2Aller à la page : Précédent  1, 2
 Sujets similaires
-
» Pruverbii:U tempu chì face:U FRETU,a neve.
» Pruverbii in linea
» pruverbii nant'à i paesi
» Cent'anni, centu mesi...
» Cent'anni, centu mesi... L'integrale.

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
ISULA :: Lingua viva :: Da puntillà a lingua :: Pruverbii, sprissione-
Sauter vers: